2 intrări

19 definiții

inoportuna vti [At: I. TEODOREANU, L. 130 / Pzi: ~nez / E: inoportun] (Rar) 1-2 A incomoda. 3-4 A deranja.

INOPORTUNÁ, inoportunez, vb. I. Tranz. și intranz. (Fam.) A importuna. – Din inoportun.

INOPORTUNÁ, inoportunez, vb. I. Tranz. și intranz. (Fam.) A importuna. – Din inoportun.

inoportuná vb., ind. prez. 1 sg. inoportunéz, 3 sg. și pl. inoportuneáză

INOPORTUNÁ vb. v. deranja, incomoda, încurca, jena, stingheri, stânjeni, supăra, tulbura.

inoportun, ~ă av, a [At: MAIORESCU, CR. II, 84 / Pl: ~i, ~e / E: lat inopportunus, fr inopportun, it inopportunno] 1-2 (Într-un mod) nepotrivit Si: neoportun. 3-4 (Într-un mod) care incomodează.

INOPORTÚN, -Ă, inoportuni, -e, adj. Care nu este sau nu se întâmplă la timpul oportun; nepotrivit, neoportun. ♦ (Despre oameni) Care incomodează; neplăcut; plictisitor. – Din fr. inopportun, lat. inopportunus.

INOPORTÚN, -Ă, inoportuni, -e, adj. Care nu este sau nu se întâmplă la timpul oportun; nepotrivit, neoportun. ♦ (Despre oameni) Care incomodează; neplăcut; plictisitor. – Din fr. inopportun, lat. inopportunus.

INOPORTÚN, -Ă, inoportuni, -e, adj. Care nu este oportun, care nu se întîmplă la timpul potrivit; nepotrivit. Sosire inoportună. Declarații inoportune. ♦ Care stingherește sau supără; neplăcut, supărător, plictisitor. Prezență inoportună.

!inoportún (i-no-/in-o-) adj. m., pl. inoportúni; f. inoportúnă, pl. inoportúne

inoportún adj. m. (sil. mf. in-) oportun

INOPORTÚN adj. 1. neoportun, nepotrivit, (livr.) intempestiv, (fig.) deplasat, (O acțiune ~.) 2. v. nepoftit.

INOPORTÚN, -Ă adj. Care nu este oportun; nepotrivit. ♦ Stingheritor, supărător, plictisitor. [Cf. fr. inopportun].

INOPORTÚN, -Ă adj. care nu este oportun; nepotrivit. ◊ neplăcut, supărător. (< fr. inopportun, lat. inopportunus)

INOPORTÚN ~ă (~i, ~e) 1) Care nu este oportun; produs la timpul sau locul nepotrivit. 2) Care jenează, stingherește; jenant. /<fr. inopportun, lat. inopportunus

*inoportún, -ă adj. (lat. in-opportúnus. V. importun). Care nu e oportun, nu e la timp potrivit: propunere inoportună. Adv. A sosi inoportun.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

INOPORTUN adj. 1. neoportun, nepotrivit, (livr.) intempestiv, (fig.) deplasat. (O acțiune ~.) 2. nedorit, neoportun, nepoftit. (Oaspete ~.)

Intrare: inoportun
inoportun adjectiv
  • silabație: i-no-, in-o-
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inoportun
  • inoportunul
  • inoportunu‑
  • inoportu
  • inoportuna
plural
  • inoportuni
  • inoportunii
  • inoportune
  • inoportunele
genitiv-dativ singular
  • inoportun
  • inoportunului
  • inoportune
  • inoportunei
plural
  • inoportuni
  • inoportunilor
  • inoportune
  • inoportunelor
vocativ singular
plural
Intrare: inoportuna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • inoportuna
  • inoportunare
  • inoportunat
  • inoportunând
singular plural
  • inoportunea
  • inoportunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • inoportunez
(să)
  • inoportunez
  • inoportunam
  • inoportunai
  • inoportunasem
a II-a (tu)
  • inoportunezi
(să)
  • inoportunezi
  • inoportunai
  • inoportunași
  • inoportunaseși
a III-a (el, ea)
  • inoportunea
(să)
  • inoportuneze
  • inoportuna
  • inoportună
  • inoportunase
plural I (noi)
  • inoportunăm
(să)
  • inoportunăm
  • inoportunam
  • inoportunarăm
  • inoportunaserăm
  • inoportunasem
a II-a (voi)
  • inoportunați
(să)
  • inoportunați
  • inoportunați
  • inoportunarăți
  • inoportunaserăți
  • inoportunaseți
a III-a (ei, ele)
  • inoportunea
(să)
  • inoportuneze
  • inoportunau
  • inoportuna
  • inoportunaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate – (arată)

inoportun

etimologie: