opțiuni
  • info

14 definiții pentru importuna

din care

Explicative DEX

IMPORTUNA, importunez, vb. I. Tranz. (Livr.) A plictisi sau a stingheri pe cineva cu insistențele sau cu prezența sa. – Din fr. importuner.

importuna vt [At: (a. 1774) URICARIUL I, 178 / Pzi: ~nez / E: fr importuner, it importunare] 1-2 (A plictisi sau) a incomoda pe cineva cu vizite, cu stăruințe etc.

IMPORTUNA, importunez, vb. I. Tranz. (Livr.) A plictisi sau a stingheri pe cineva cu stăruințele sau cu prezența sa. – Din fr. importuner.

IMPORTUNA, importunez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A plictisi (pe cineva) cu stăruințele sau cu prezența sa; a stingheri, a incomoda, a deranja. Nu înțeleg să vă mai importunez. DUMITRIU, B. F. 40. Vă rog să binevoiți a scuza dacă vă importunez cu aceste rînduri. CARAGIALE, O. VII 485.

IMPORTUNA vb. I. tr. A plictisi, a supăra; a stingheri, a incomoda pe cineva. [< fr. importuner, it. importunare].

IMPORTUNA vb. tr. a plictisi; a stingheri, a deranja, a incomoda pe cineva. (< fr. importuner, it. importunare)

A IMPORTUNA ~ez tranz. livr. (persoane) A plictisi sau a stingheri cu insistențele sau cu prezența sa. /<fr. importuner, it. importunare

importunà v. a supăra cu cereri neîncetate.

*importunéz v. tr. (d. importun; fr. importuner). Plictisesc, incomodez: a importuna un ministru pin solicitărĭ.

Ortografice DOOM

importuna (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 1 sg. importunez, 3 importunează; conj. prez. 1 sg. să importunez, 3 să importuneze

importuna (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 importunează

importuna vb., ind. prez. 1 sg. importunez, 3 sg. și pl. importunează

Sinonime

IMPORTUNA vb. v. deranja, incomoda, încurca, jena, stingheri, stânjeni, supăra, tulbura.

importuna vb. v. DERANJA. INCOMODA. ÎNCURCA. JENA. STINGHERI. STÎNJENI. SUPĂRA. TULBURA.

Intrare: importuna
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • importuna
  • importunare
  • importunat
  • importunatu‑
  • importunând
  • importunându‑
 singular plural
  • importunează
  • importunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • importunez
 (să)
  • importunez
  • importunam
  • importunai
  • importunasem
a II-a (tu)
  • importunezi
 (să)
  • importunezi
  • importunai
  • importunași
  • importunaseși
a III-a (el, ea)
  • importunează
 (să)
  • importuneze
  • importuna
  • importună
  • importunase
plural I (noi)
  • importunăm
 (să)
  • importunăm
  • importunam
  • importunarăm
  • importunaserăm
  • importunasem
a II-a (voi)
  • importunați
 (să)
  • importunați
  • importunați
  • importunarăți
  • importunaserăți
  • importunaseți
a III-a (ei, ele)
  • importunează
 (să)
  • importuneze
  • importunau
  • importunară
  • importunaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

importuna, importunezverb

  • 1. livresc A plictisi sau a stingheri pe cineva cu insistențele sau cu prezența sa. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: deranja incomoda plictisi stingheri supăra
    • format_quote Nu înțeleg să vă mai importunez. DUMITRIU, B. F. 40. DLRLC
    • format_quote Vă rog să binevoiți a scuza dacă vă importunez cu aceste rînduri. CARAGIALE, O. VII 485. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.