2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INCITATÓR, -OÁRE, incitatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care incită; instigator. – Din fr. incitateur.

incitator, ~oare a [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: incita + -tor] Incitant.

INCITATÓR, -OÁRE, incitatori, -oare, adj., s. m. și f. (Livr.) (Persoană) care incită; instigator. – Din fr. incitateur.

INCITATÓR, -OÁRE, incitatori, -oare, adj. (Franțuzism) Care ațîță, care instigă.

INCITATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care incită; instigator. [< fr. incitateur].

INCITATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care incită; instigator. (< fr. incitateur)

INCITATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care incită; om care îndeamnă la acțiuni violente; instigator; provocator. /<fr. incitateur


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

incitatór adj. m., s. m., pl. incitatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. incitatoáre

incitatór adj. m., s. m., pl. incitatóri; f. sg. și pl. incitatoáre, g.-d. sg. art. incitatoárei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INCITATÓR s., adj. v. agitator, ațâțător, instigator, provocator, tulburător.

incitator s., adj. v. AGITATOR. AȚÎȚĂTOR. INSTIGATOR. PROVOCATOR. TULBURĂTOR.

Intrare: incitator (adj.)
incitator1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incitator
  • incitatorul
  • incitatoru‑
  • incitatoare
  • incitatoarea
plural
  • incitatori
  • incitatorii
  • incitatoare
  • incitatoarele
genitiv-dativ singular
  • incitator
  • incitatorului
  • incitatoare
  • incitatoarei
plural
  • incitatori
  • incitatorilor
  • incitatoare
  • incitatoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: incitator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incitator
  • incitatorul
  • incitatoru‑
plural
  • incitatori
  • incitatorii
genitiv-dativ singular
  • incitator
  • incitatorului
plural
  • incitatori
  • incitatorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

incitator incitatoare

etimologie: