12 definiții pentru idilic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IDÍLIC, -Ă, idilici, -ce, adj. Care se petrece ca într-o idilă; bucolic, pastoral. ♦ (Despre natură) Câmpenesc, rustic; singuratic. ♦ (Despre sentimente) Simplu, naiv. ♦ (Despre poeți) Care scrie idile. – Din fr. idyllique. Cf. germ. idyllisch.

IDÍLIC, -Ă, idilici, -ce, adj. Care se petrece ca într-o idilă; bucolic, pastoral. ♦ (Despre natură) Câmpenesc, rustic; singuratic. ♦ (Despre sentimente) Simplu, naiv. ♦ (Despre poeți) Care scrie idile. – Din fr. idyllique. Cf. germ. idyllisch.

idilic, ~ă a [At: CONTEMP. 1950, nr. 223, 2/1 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr idyllique] 1 Care se petrece ca într-o idilă (1) Si: bucolic, pastoral. 2 (D. natură) Rustic. 3 (D. locuri, natură) Singuratic. 4 (D. sentimente) Naiv. 5 (D. scriitori) Care compune idile (1).

IDÍLIC, -Ă, idilici, -e, adj. Care este, care se întîmplă ca într-o idilă (1). V. bucolic, pastoral. Articolul insistă asupra unor aspecte principale ale creației noastre literare... împotriva atenuării conflictelor, a prezentării idilice, neveridice a ciocnirilor dramatice din realitate. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 344, 1/1. ♦ (Despre natură) Cîmpenesc, tihnit, singuratic.

IDÍLIC, -Ă adj. Care se petrece ca într-o idilă; bucolic, pastoral. ♦ (Despre natură) Câmpenesc; liniștit. [< fr. idyllique].

IDÍLIC, -Ă adj. care se petrece ca într-o idilă; bucolic, pastoral. ◊ (despre natură) câmpenesc; liniștit. (despre sentimente) simplu, naiv. (< fr. idyllique)

IDÍLIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre creații artistice) Care are caracter de idilă; bucolic; câmpenesc; pastoral. 2) (despre natură) Care amintește idila; caracteristic vieții de la țară; câmpenesc; rustic; bucolic; pastoral. 3) (despre sentimente) Care vădește naturalețe; simplu. /<fr. idyllique, germ. idyllisch

idilic a. ce are caracterul unei idile.

idílic, -ă adj. (d. idilă). Care are caracteru uneĭ idile.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

idílic adj. m., pl. idílici; f. idílică, pl. idílice

idílic adj. m., pl. idílici; f. sg. idílică, pl. idílice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IDILIC adj. bucolic, pastoral, păstoresc. (Poem ~.)

Intrare: idilic
idilic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • idilic
  • idilicul
  • idilicu‑
  • idilică
  • idilica
plural
  • idilici
  • idilicii
  • idilice
  • idilicele
genitiv-dativ singular
  • idilic
  • idilicului
  • idilice
  • idilicei
plural
  • idilici
  • idilicilor
  • idilice
  • idilicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

idilic

  • 1. Care se petrece ca într-o idilă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: bucolic pastoral păstoresc attach_file un exemplu
    exemple
    • Articolul insistă asupra unor aspecte principale ale creației noastre literare... împotriva atenuării conflictelor, a prezentării idilice, neveridice a ciocnirilor dramatice din realitate. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 344, 1/1.
      surse: DLRLC

etimologie: