IDILIC, -Ă, idilici, -e, adj. Care este, care se întîmplă ca într-o idilă (1). V. bucolic, pastoral. Articolul insistă asupra unor aspecte principale ale creației noastre literare... împotriva atenuării conflictelor, a prezentării idilice, neveridice a ciocnirilor dramatice din realitate. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 344, 1/1. ♦ (Despre natură) Cîmpenesc, tihnit, singuratic.