HOMICID¹, -Ă, homicizi, -de, adj., s. m. și f. 1. S. m. și f. Persoană care a omorât (premeditat) pe cineva; ucigaș, asasin. 2. Adj. Care provoacă (sau poate provoca) moartea cuiva; cu care se poate ucide, ucigaș. – Din fr. homicide.

HOMICID², homicide, s. n. Omor, crimă, asasinat. [Pl. și: homiciduri] – Din fr. homicide.

homicid¹, ~ă [At: DN² / V: om~ / Pl: ~izi, ~e / E: fr homicide] 1-2 smf Persoană care a omorât (premeditat sau) involuntar pe cineva Si: asasin, ucigaș. 3-4 a Care (provoacă sau) poate provoca moartea cuiva Si: ucigaș.

homicid² sn [At: DN² / Pl: ~uri / E: fr homicide] Crimă.

HOMICID¹, -Ă, homicizi, -de, adj., s. m. și f. 1. S. m. și f. Persoană care a omorât (premeditat) pe cineva; ucigaș, asasin. 2. Adj. Care provoacă (sau poate provoca) moartea cuiva, cu care se poate ucide, ucigaș. – Din fr. homicide.

HOMICID², homiciduri, s. n. Omor, crimă, asasinat. – Din fr. homicide.

HOMICID, -Ă adj., s.m. și f. Ucigaș, asasin. // s.n. Omor, asasinat. [Var. omicid, -ă adj., s.m.f. / < fr. homicide, lat. homicida, homicidium].

HOMICID, -Ă I. adj., s. m. f. ucigaș, asasin. II. s. n. omor asasinat. (< fr. homicide)

OMICID, -Ă adj., s.m. și f. v. homicid.

*omicíd, -ă s. (lat. homicida, d. homo, om, și -cid din oc-cidere, a ucide. V. paricid. Ucigător de oamenĭ. Adj. O mînă omicidă. S. n., pl. e și urĭ. Omicidiŭ. – Fals omucid.

homicid¹ (crimă) s. n., pl. homicide

homicid² (criminal) adj. m., s. m., pl. homicizi; adj. f., s. f. homicidă, pl. homicide

homicid¹ (ucigaș) adj. m., s. m., pl. homicizi; adj. f., s. f. homicidă, pl. homicide

!homicid² (crimă) s. n., pl. homicide

homicid adj. m., (ucigaș) s. m., pl. homicizi; f. sg. homicidă, pl. homicide

homicid (crimă) s. n., pl. homiciduri

HOMICID s., adj. v. asasin, criminal, omorâtor, ucigaș.

HOMICID s. v. asasinat, crimă, moarte, omor, omorâre, omucidere, ucidere.

homicid s. v. ASASINAT. CRIMĂ. MOARTE. OMOR. OMORÎRE. OMUCIDERE. UCIDERE.

homicid s., adj. v. ASASIN. CRIMINAL. OMORÎTOR. UCIGAȘ.