15 definiții pentru omorâtor (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OMORÂTOR, -OARE, omorâtori, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) 1. Adj. Care omoară; ucigător, ucigaș. ♦ Fig. Care torturează, chinuitor. 2. S. m. și f. Ucigaș, asasin. – Omorî + suf. -tor.

omorâtor, ~oare [At: AR (1829) 111/9 / V: (înv) ~iu[1], ~ritoriu / Pl: ~i, ~oare / E: omorî + -tor] (Înv) 1 a Care omoară Si: ucigător. 2 a (Fig) Care provoacă dureri fizice sau morale Si: chinuitor. 3 smf Asasin. 4 sm (Înv; îls) De sine ~ Sinucigaș. corectat(ă)

  1. În original, incorect tipărit: ~u LauraGellner

OMORÂTOR, -OARE, omorâtori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care omoară; ucigător, ucigaș. ♦ Fig. Care torturează, chinuitor. 2. S. m. și f. Ucigaș, asasin. – Omorî + suf. -tor.

OMORÂTOR ~oare (~ori, ~oare) și fig. Care omoară; ucigător. /a omorî + suf. ~tor

omorâtoriu[1], ~oare smf, a vz omorâtor

  1. În definiția principală, varianta de față este greșit tipărită: omorâtoru LauraGellner

omoritoriu, ~oare a, smf vz omorâtor

OMORÎTOR, -OARE, omorîtori, -oare,. adj, Care omoară, ucigător. Nu vă lăsați a vă încredința că poezia nu este alt decît a spune frunză verde, că politica este un venin omorîtor. BOLLIAC, O. 64. M-am lepădat de tot gustul armelor omorîtoare. CONACHI, P. 104. Fig. Pesimismul e sentimentul cel mai omorîtor pentru omenire. IONESCU-RION, C. 87. ♦ (Substantivat, rar) Ucigaș, asasin, criminal. Ș-acum, adio, pleacă, Te du omorîtoare, îți las a ta viață, trăiește de-i putea! MACEDONSKI, O. I 250. Adunarea îl osîndi la moarte ca pe un omorîtor. BĂLCESCU, O. I 103.

omorîtór, -oáre adj. Care omoară: o arșiță omorîtoare. Subst. Ucigaș. V. asasin.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

omorâtor (rar) adj. m., s. m., pl. omorâtori; adj. f., s. f. sg. și pl. omorâtoare

omorâtor (rar) adj. m., s. m., pl. omorâtori; adj. f., s. f. sg. și pl. omorâtoare

omorâtor adj. m., s. m., pl. omorâtori; f. sg. și pl. omorâtoare

omor, omoară 3 sg. și pl., -ram 1 imp., -rît prt., -rîtor adj. v.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

OMORÂTOR s., adj. 1. s., adj. v. criminal. 2. adj. v. ucigaș. 3. adj. distrugător, nimicitor, ucigător. (Substanță ~oare.)

OMORÎTOR s., adj. 1. s., adj. asasin, criminal, ucigaș, (livr.) homicid, (rar) omucigaș, ucigător, (înv.) criminalist, omucid, războinic, șugubăț. (A fost prins ~.) 2. adj. ucigaș, ucigător, (înv.) pierzător. (Armă ~.) 3. adj. distrugător, nimicitor, ucigător. (Substanță ~.)

Intrare: omorâtor (adj.)
omorâtor1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • omorâtor
  • omorâtorul
  • omorâtoru‑
  • omorâtoare
  • omorâtoarea
plural
  • omorâtori
  • omorâtorii
  • omorâtoare
  • omorâtoarele
genitiv-dativ singular
  • omorâtor
  • omorâtorului
  • omorâtoare
  • omorâtoarei
plural
  • omorâtori
  • omorâtorilor
  • omorâtoare
  • omorâtoarelor
vocativ singular
plural
omoritoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

omorâtor, omorâtoareadjectiv

rar
  • 1. Care omoară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Nu vă lăsați a vă încredința că poezia nu este alt decît a spune frunză verde, că politica este un venin omorîtor. BOLLIAC, O. 64. DLRLC
    • format_quote M-am lepădat de tot gustul armelor omorîtoare. CONACHI, P. 104. DLRLC
    • 1.1. figurat Care torturează. DEX '09 DEX '98
      sinonime: chinuitor
      • format_quote Pesimismul e sentimentul cel mai omorîtor pentru omenire. IONESCU-RION, C. 87. DLRLC
etimologie:
  • Omorî + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.