2 intrări
30 de definiții
din care- explicative (15)
- morfologice (7)
- relaționale (6)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
HODOROGI, hodorogesc, vb. IV. (Fam.) 1. Intranz. (Despre vehicule uzate, vechi; la pers. 3) A face zgomot (mare) în mers; a hurui. ♦ A face zgomot cotrobăind undeva. 2. Intranz. Fig. A vorbi mult, tare și fără rost. 3. Refl. (Despre lucruri) A se uza, a se strica, a se dărăpăna, a se hârbui. ♦ Fig. (Despre oameni) A se șubrezi, a se ramoli de boală sau de bătrânețe. – Din hodorog1.
hodorogi [At: ODOBESCU, S. III, 256/2 / V: ~si, o~ / Pzi: ~ogesc / E: hodorog] 1 vi (D. vehicule, mai ales uzate, vechi) A face zgomot (mare) în mers Si: a hurui (1). 2 vi A face zgomot cotrobăind undeva. 3 vr (D. lucruri) A se uza. 4 vr (D. mecanisme) A se defecta. 5 vr (D. vehicule) A nu mai merge (bine). 6 vr (D. persoane) A se ramoli. 7 vi (Fig) A vorbi mult, tare și fără rost.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HODOROGI, hodorogesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre vehicule, mai ales despre vehicule uzate, vechi; la pers. 3) A face zgomot (mare) în mers; a hurui. ♦ A face zgomot cotrobăind undeva. 2. Intranz. Fig. A vorbi mult, tare și fără rost. 3. Refl. (Despre lucruri) A se uza, a se strica, a se dărăpăna, a se hârbui. ♦ Fig. (Despre oameni) A se șubrezi, a se ramoli de boală sau de bătrânețe. – Din hodorog1.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HODOROGI, hodorogesc, vb. IV. 1. Intranz. (Mai ales despre mori și despre vehicule în mers) A face zgomot mare; a hurui, a durui. Și căruța deșartă a trecut hodorogind. GALAN, Z. R. 381. Treceau căruțe grele, încărcate, hodorogind prin îmbulzeala trăsurilor care dispăreau în goana cailor. DUNĂREANU, N. 17. [Tigrul] simțea și auzea polobocul rostogolindu-se și hodorogind în urma lui. ODOBESCU, S. III 256. Moara tot hodorogea Și pin apă tot fugea. ALECSANDRI, P. P. 103. ♦ A face zgomot cotrobăind undeva. S-aștepți puțin, că mă îmbrac – strigă dînsa hodorogind la dulapul în care-și ținea hainele. SLAVICI, O. I 354. Gata, răspunse ea din pod, hodorogind prin niște străchini și ulcioare. CONTEMPORANUL, III 651. 2. Intranz. Fig. A vorbi mult și tare; a trăncăni. Mai tacă-vă lioarba! răcni Vătașa. Eu pierd și voi hodorogiți! DUNĂREANU, CH. 46. Din gură hodorogește, Chiar ca o moară de vînt. ALECSANDRI, T. I 384. ◊ Tranz. (Neobișnuit) A lui bunică Ce cu neîncetare hodorogea minciuni. NEGRUZZI, S. II 265. 3. Refl. (Despre lucruri) A se strica, a se dărăpăna, a se hîrbui. Bătută însă mereu de vînturi, moara lui Busuioc s-a hodorogit. SLAVICI, O. I 226. ◊ Fig. (Despre persoane) M-am hodorogit, și trebuie să stau la reparat, măcar o săptămînă. CARAGIALE, O. VII 117.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A HODOROGI ~esc intranz. 1) A face să se hodorogească. 2) (despre vehicule în mișcare sau obiecte în rostogolire) A produce un zgomot puternic și supărător. 3) fig. fam. (despre persoane) A face zgomote căutând insistent ceva. 4) fig. fam. (despre persoane) A vorbi zgomotos, mult și fără rost. /Din hodorog
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE HODOROGI mă ~esc intranz. 1) (despre obiecte) A se deteriora prin exploatare excesivă. 2) fig. fam. (despre persoane) A-și pierde vigoarea fizică sau/și intelectuală; a se șubrezi; a se ramoli. /Din hodorog
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hodorogì v. 1. a face vuiet ca de ceva stricat sau spart: moara tot hodorogia POP.; 2. a cădea în ruine, a se dărăpăna; 3. fig. a spune vrute și nevrute: când vorbește, hodorogește CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HODOROG2, -OAGĂ, hodorogi, -oage, s. n., s. m., s. f. 1. S. n. (Fam.) Lucru (de obicei vehicul) învechit, stricat, hodorogit, care face zgomot la orice mișcare. 2. (Fam.) S. m. și f. Persoană bătrână, neputincioasă, ramolită. 3. S. f. art. (Pop.) Dans popular românesc din sudul Transilvaniei cu ritm vioi; melodie după care se execută acest dans. – Din hodorogi (derivat regresiv).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hodorog2, ~oagă [At: LB / V: hăd~, hădoragă, od~ / Pl: ~i, ~e / E: hodorogi] 1-2 sn (Obiect sau) vehicul învechit, stricat, hodorogit, care face zgomot la orice mișcare. 3 smf Persoană bătrână, neputincioasă, ramolită. 4 smf (Spc) Bătrân ramolit și urâcios. 5 smf (D. vite) Mârțoagă. 6 smf (Fig) Flecar. 7 sfa Dans popular românesc din sudul Transilvaniei cu ritm vioi. 8 sfa Melodie după care se dansează hodoroaga (6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
odorogi v vz hodorogi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HODOROG2, -OAGĂ, hodorogi, -oage, subst. 1. S. n. Lucru (de obicei vehicul) învechit, stricat, hodorogit, care face zgomot la orice mișcare. 2. S. m. și f. Persoană bătrână, neputincioasă, ramolită. 3. S. f. art. Dans popular românesc din sudul Transilvaniei cu ritm vioi; melodie după care se execută acest dans. – Din hodorogi (derivat regresiv).
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
HODOROG2, hodorogi, s. m. Epitet injurios dat unui bătrîn care abia se mai ține pe picioare; căzătură, ramolit. Ciolane de hodorog bătrîn... butuci, nu picioare! – se înciudă moșneagul pe sine. MIHALE, O. 365. Pleacă d-aici... hodorogule... mai mă întrebi și al cui sînt? PREDA, Î. 37. Și un hodorog ca socru-său avea să i se împotrivească! GÎRLEANU, N. 31. Ah, hodorog șiret, că n-am știut! întîi pe tine te-aș fi răpus! DELAVRANCEA, S. 250.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HODOROG2 m. Persoană bătrână, slabă și neputincioasă. /v. a hodorogi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
1) hodoróg m. (din hodorogesc). Fam. Om hodorogit: un hodorog de moșneag, măĭ hodorogule!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
hodorogésc v. intr. (rut. hódorom hoditi, a se clătina, a merge șovăind. V. hod). A face hodoronc, a nu funcționa bine: mașina asta hodorogește. Fig. Toc, trăncănesc, îndrug la vorbe: nu maĭ hodorogi la urechea mea! Fac tărăboĭ răscolind lucrurile: cine hodorogește pin pod? V. tr. Stric, hîrbuĭesc, deteriorizez: mĭ-aĭ hodorogit căruța. V. refl. Mă uzez, mă stric, (fig.) îmbătrînesc, perd memoria: căruța, (fig.) baba s’a hodorogit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+hodorogi2 (a se ~) (a se șubrezi) (fam.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă hodorogesc, 3 sg. se hodorogește, imperf. 1 sg. mă hodorogeam; conj. prez. 1 sg. să mă hodorogesc, 3 să se hodorogească; imper. 2 sg. afirm. hodorogește-te; ger. hodorogindu-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
hodorogi1 (a ~) (a face zgomot) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hodorogesc, 3 sg. hodorogește, imperf. 1 hodorogeam; conj. prez. 1 sg. să hodorogesc, 3 să hodorogească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hodorogi (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hodorogesc; imperf. 3 sg. hodorogea; conj. prez. 3 să hodorogească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hodorogi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hodorogesc; imperf. 3 sg. hodorogea; conj. prez. 3 sg. și pl. hodorogească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hodorog2 (persoană) (fam.) s. m., pl. hodorogi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
hodorog1 (persoană) (fam.) s. m., pl. hodorogi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hodorog (persoană) s. m., pl. hodorogi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
HODOROGI vb. v. degrada, deteriora, flecări, îndruga, învechi, pălăvrăgi, ramoli, răguși, sporovăi, strica, trăncăni, uza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HODOROGI vb. 1. v. hurui. 2. v. zgâlțâi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hodorogi vb. v. DEGRADA. DETERIORA. FLECĂRI. ÎNDRUGA. ÎNVECHI. PĂLĂVRĂGI. RAMOLI. RĂGUȘI. SPOROVĂI. STRICA. TRĂNCĂNI. UZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HODOROGI vb. 1. a durăi, a durui, a hurui, (rar) a turui, (pop.) a trăncăni, (reg.) a hurdui, a troncăni, (prin Ban.) a trăscări. (Căruța ~ pe strada pietruită.) 2. a clătina, a hîțîi, a hîțîna, a hurduca, a hurducăi, a hurui, a scutura, a zdroncăni, a zdruncina, a zgîlțîi, a zgudui, (reg.) a bălăbăni, (Mold.) a drîgîi, (Ban.) a zducni. (Căruța l-a ~ zdravăn.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HODOROG s. v. babalâc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HODOROG s. babalîc, baccea, căzătură, ramolit, (reg. și fam.) ghiuj, (reg.) jap, matuf, (prin Mold.) băbălău, (fig.) hîrb. (A ajuns un ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
hodorogi, vb. tranz. – 1. A face zgomot în mers; a hurui, a zdrăngăni: „Cine umblă pân pod și nu hodorogește” (Fumul). 2. A vorbi mult și fără rost: „Cine hodorogește / Puțin lucru isprăvește” (Calendar, 1980: 21). – Din hodorog (onomatopee) (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hodorogi, vb. tranz. – 1. A face zgomot în mers; a hurui, a zdrăngăni: „Cine umblă pân pod și nu hodorogește” (Fumul). 2. A vorbi mult și fără rost: „Cine hodorogește / Puțin lucru isprăvește” (Calendar 1980: 21). – Din hodorog (onomatopee).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (V407) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv masculin (M14) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
hodorogi, hodorogescverb
- 1. (Despre vehicule uzate, vechi) A face zgomot (mare) în mers. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și căruța deșartă a trecut hodorogind. GALAN, Z. R. 381. DLRLC
- Treceau căruțe grele, încărcate, hodorogind prin îmbulzeala trăsurilor care dispăreau în goana cailor. DUNĂREANU, N. 17. DLRLC
- [Tigrul] simțea și auzea polobocul rostogolindu-se și hodorogind în urma lui. ODOBESCU, S. III 256. DLRLC
- Moara tot hodorogea Și pin apă tot fugea. ALECSANDRI, P. P. 103. DLRLC
- 1.1. A face zgomot cotrobăind undeva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- S-aștepți puțin, că mă îmbrac – strigă dînsa hodorogind la dulapul în care-și ținea hainele. SLAVICI, O. I 354. DLRLC
- Gata, răspunse ea din pod, hodorogind prin niște străchini și ulcioare. CONTEMPORANUL, III 651. DLRLC
-
-
- 2. A vorbi mult, tare și fără rost. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: trăncăni
- Mai tacă-vă lioarba! răcni Vătașa. Eu pierd și voi hodorogiți! DUNĂREANU, CH. 46. DLRLC
- Din gură hodorogește, Chiar ca o moară de vînt. ALECSANDRI, T. I 384. DLRLC
- A lui bunică Ce cu neîncetare hodorogea minciuni. NEGRUZZI, S. II 265. DLRLC
-
- 3. (Despre lucruri) A se uza, a se strica, a se dărăpăna, a se hârbui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Bătută însă mereu de vînturi, moara lui Busuioc s-a hodorogit. SLAVICI, O. I 226. DLRLC
- 3.1. (Despre oameni) A se șubrezi, a se ramoli de boală sau de bătrânețe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- M-am hodorogit, și trebuie să stau la reparat, măcar o săptămînă. CARAGIALE, O. VII 117. DLRLC
-
-
etimologie:
- hodorog (1.) DEX '09 DEX '98
hodoroagă, hodoroagesubstantiv feminin hodorog, hodorogisubstantiv masculin
- 1. Persoană bătrână, neputincioasă, ramolită. DEX '09 DLRLC
- Ciolane de hodorog bătrîn... butuci, nu picioare! – se înciudă moșneagul pe sine. MIHALE, O. 365. DLRLC
- Pleacă d-aici... hodorogule... mai mă întrebi și al cui sînt? PREDA, Î. 37. DLRLC
- Și un hodorog ca socru-său avea să i se împotrivească! GÎRLEANU, N. 31. DLRLC
- Ah, hodorog șiret, că n-am știut! întîi pe tine te-aș fi răpus! DELAVRANCEA, S. 250. DLRLC
-
etimologie:
- hodorogi DEX '09