2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HLIZÍT, -Ă, hliziți, -te, adj. (Fam.) Care râde mult, prostește, fără rost. – V. hlizi.

hlizit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: hlizire] 1-2 Hlizire (1-2). 3 Hârjonire. 4 Cochetare. 5 Mirare. 6 Holbare.

hlizit2, ~ă a [At: LESNE A, I. 46 / Pl: ~iți, ~e / E: hlizi] 1 Care surâde cu subînțeles. 2 Care râde mult, prostește, fără rost. 3 Care se hârjonește. 4 Care cochetează. 5 Care se miră. 6 Care se holbează.

HLIZÍT, -Ă, hliziți, -te, adj. (Reg.) Care râde mult, prostește, fără rost. – V. hlizi.

HLIZÍT, -Ă, hliziți, -te, adj. (Regional, rar) Care rîde mult și fără rost, prostește; care se schimonosește. Hlizit și slut... Purta îmbrăcămintea de paiață. LESNEA, I. 46. ◊ (Adverbial) Rîdea fără zgomot, hlizit, cu ochii ca două picături de cerneală sticlindu-i în cap. DUMITRIU, N. 258.

HLIZÍ, hlizesc, vb. IV. Refl. (Fam.) 1. A râde mult, prostește, fără rost. ♦ A se hârjoni, a cocheta. 2. A se mira, a se holba. – Cf. bg. hlezjase.

hlizi1 vt [At: (a. 1766) URICARIUL, XIX, 37 / Pzi: ~zesc / E: hliză] (Înv; csnp) A împărți cuiva hlize.

hlizi2 vr [At: ALECSANDRI, T. 1432 / V: hili~, ~iji, ~inzi / Pzi: ~zesc / E: cf bg хлезя, ceh liziti] 1 A surâde cu subînțeles. 2 A râde mult, prostește, fără rost. 3 A se hârjoni. 4 A cocheta. 5 A se mira. 6 A se holba.

HLIZÍ, hlizesc, vb. IV. Refl. (Reg.) 1. A râde mult, prostește, fără rost. ♦ A se hârjoni, a cocheta. 2. A se mira, a se holba. – Cf. bg. hlezjase.

HLIZÍ, hlizesc, vb. IV. Refl. (Regional) 1. A rîde mult, prostește, fără rost. V. chicoti. Dar de ce vă hliziți, mă rog? a țipat cu mirare căpităneasa. SADOVEANU, N. P. 75. Ia mai tăceți, mă, ce dracu vă tot hliziți? VLAHUȚĂ, CL. 110. Chirică, cum îi treaba băieților, se acățera pe cele garduri și se hlizea cu ceilalți băieți. CREANGĂ, P. 163. ♦ (Despre îndrăgostiți, depreciativ) A se hîrjoni, a cocheta. Tu te hlizeai cu pieptănarul. CAMILAR, N. I 257. Privește, mă rog... pe duduca Lența cu domnișorul Radu, cum se hlizesc împreună. ALECSANDRI, T. 1432. 2. A face ochii mari, a se zgîi, a se holba. Meșterii ăi bătrîni s-au hlizit, la început, De asemenea lucru nemaivăzut. DEȘLIU, G. 26. [Petruță] de jos, hlizindu-se: Poate găsim, bădie Zaharie, și comoara ceea, în luncă! C. PETRESCU, R. DR. 16. Înțelege de ce se hlizesc ele: țăranii veniți au niște căciuli cum n-au mai văzut ele... înguste pe cap și late în fund, ca niște baniți. SP. POPESCU, M. G. 37.

A SE HLIZÍ mă ~ésc intranz. pop. A râde fără rost. /Din hliză

hlizì v. Mold. a râde de toate nimicurile: Chirică se hlizia cu ceilalți băieți CR. [Cf. ceh LIZITI, a zâmbi].

1) hlizésc v. tr. (d. hliză). Vechĭ. Împart în hlize (o moșie). – Și -zuĭesc (CL. 1919, 3, 231).

2) hlizésc (mă) v. refl. (ceh. lizati și u-lizati se, a zîmbi; bg. hlĕzy se, glumesc; rut. hluzuvati, a ridiculiza). Est. Iron. Rîd, rînjesc: nu te hlizi, măĭ prostule! – Și hlinz- (Cov.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!hlizí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se hlizéște, imperf. 3 sg. se hlizeá; conj. prez. 3 să se hlizeáscă

hlizí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hlizésc, imperf. 3 sg. hlizeá; conj. prez. 3 sg. și pl. hlizeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HLIZÍ vb. v. chiorî, holba, zgâi.

hlizi vb. v. CHIORÎ. HOLBA. ZGÎI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

hlizí (hlizésc, hlizít), vb. refl. – A avea chef de rîs, a sta să rîdă. Sl., cf. bg. hlĕzja „a glumi”, rut. hluzuvaty „a pune într-o situație ridicolă”, ceh. iiziti se „a zîmbi” (Cihac, II, 139; DAR).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hlizí, hlizesc, (lizi, lizî), vb. refl. – 1. A râde de nimicuri, a chicoti. 2. A rânji. – Cf. ucr. hluzuvaty „a pune într-o situație ridicolă” (Cihac, DA, cf. DER); cf. bg. hlezja se „a glumi” (Cihac, DA, cf. DER; DEX); cf. ceh. liziti (MDA).

arată toate definițiile

Intrare: hlizit
hlizit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hlizit
  • hlizitul
  • hlizitu‑
  • hlizi
  • hlizita
plural
  • hliziți
  • hliziții
  • hlizite
  • hlizitele
genitiv-dativ singular
  • hlizit
  • hlizitului
  • hlizite
  • hlizitei
plural
  • hliziți
  • hliziților
  • hlizite
  • hlizitelor
vocativ singular
plural
Intrare: hlizi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hlizi
  • hlizire
  • hlizit
  • hlizitu‑
  • hlizind
  • hlizindu‑
singular plural
  • hlizește
  • hliziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hlizesc
(să)
  • hlizesc
  • hlizeam
  • hlizii
  • hlizisem
a II-a (tu)
  • hlizești
(să)
  • hlizești
  • hlizeai
  • hliziși
  • hliziseși
a III-a (el, ea)
  • hlizește
(să)
  • hlizească
  • hlizea
  • hlizi
  • hlizise
plural I (noi)
  • hlizim
(să)
  • hlizim
  • hlizeam
  • hlizirăm
  • hliziserăm
  • hlizisem
a II-a (voi)
  • hliziți
(să)
  • hliziți
  • hlizeați
  • hlizirăți
  • hliziserăți
  • hliziseți
a III-a (ei, ele)
  • hlizesc
(să)
  • hlizească
  • hlizeau
  • hlizi
  • hliziseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hlizit

  • 1. familiar Care râde mult, prostește, fără rost.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Hlizit și slut... Purta îmbrăcămintea de paiață. LESNEA, I. 46.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Rîdea fără zgomot, hlizit, cu ochii ca două picături de cerneală sticlindu-i în cap. DUMITRIU, N. 258.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi hlizi
    surse: DEX '98 DEX '09

hlizi regional familiar

  • 1. A râde mult, prostește, fără rost.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Dar de ce vă hliziți, mă rog? a țipat cu mirare căpităneasa. SADOVEANU, N. P. 75.
      surse: DLRLC
    • Ia mai tăceți, mă, ce dracu vă tot hliziți? VLAHUȚĂ, CL. 110.
      surse: DLRLC
    • Chirică, cum îi treaba băieților, se acățera pe cele garduri și se hlizea cu ceilalți băieți. CREANGĂ, P. 163.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A se hârjoni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cocheta 2 exemple
      exemple
      • Tu te hlizeai cu pieptănarul. CAMILAR, N. I 257.
        surse: DLRLC
      • Privește, mă rog... pe duduca Lența cu domnișorul Radu, cum se hlizesc împreună. ALECSANDRI, T. 1432.
        surse: DLRLC
  • 2. A se mira, a se holba.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Meșterii ăi bătrîni s-au hlizit, la început, De asemenea lucru nemaivăzut. DEȘLIU, G. 26.
      surse: DLRLC
    • [Petruță] de jos, hlizindu-se: Poate găsim, bădie Zaharie, și comoara ceea, în luncă! C. PETRESCU, R. DR. 16.
      surse: DLRLC
    • Înțelege de ce se hlizesc ele: țăranii veniți au niște căciuli cum n-au mai văzut ele... înguste pe cap și late în fund, ca niște baniți. SP. POPESCU, M. G. 37.
      surse: DLRLC

etimologie: