2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HIPNOTIZÁRE, hipnotizări, s. f. Acțiunea de a hipnotiza și rezultatul ei. – V. hipnotiza.

HIPNOTIZÁRE, hipnotizări, s. f. Acțiunea de a hipnotiza și rezultatul ei. – V. hipnotiza.

hipnotizare sf [At: MACEDONSKI, O. I, 120 / Pl: ~zări / E: hipnotiza] 1 Adormire a cuiva prin hipnoză Si: hipnotizat1 (1). 2 Provocare a apariției unor faze hipnoice în celula scoarței cerebrale Si: hipnotizat1 (2). 3 (Fig) Captivare a atenției cuiva asupra unui obiect (având ca urmare anihilarea sau subordonarea voinței) Si: fascinare, hipnotizat1 (3).

HIPNOTIZÁRE, hipnotizări, s. f. (Rar) Acțiunea de a hipnotiza și rezultatul ei.

HIPNOTIZÁRE s.f. Acțiunea de a hipnotiza și rezultatul ei; hipnoză. [< hipnotiza].

HIPNOTIZÁ, hipnotizez, vb. I. Tranz. A aduce pe cineva în stare de hipnoză. ♦ A exercita o atracție puternică; a captiva, a fascina, a fermeca. – Din fr. hypnotiser.

hipnotiza vt [At: DA ms / Pzi: ~zez / E: fr hypnotiser] 1 A adormi pe cineva prin hipnoză. 2 A provoca apariția unor faze hipnotice în celula scoarței cerebrale. 3 (Fig) A captiva total atenția cuiva asupra unui obiect (având ca urmare anihilarea sau subordonarea voinței) Si: a fascina.

HIPNOTIZÁ, hipnotizez, vb. I. Tranz. (Adesea fig.) A adormi pe cineva prin hipnoză, a-l face să treacă la starea de hipnoză, a provoca apariția unor faze hipnotice în celula scoarței cerebrale. – Din fr. hypnotiser.

HIPNOTIZÁ, hipnotizez, vb. I. Tranz. A adormi pe cineva prin hipnoză, a-l face să treacă în stare de hipnoză, a provoca apariția unor faze hipnotice în celula scoarței cerebrale; fig. a fascina. Hipnotizat de eterna legănare a pasului ei, așteptam pe fiece minut să mă prăbușesc în noianul gol și fără fund de subt picioarele mele. HOGAȘ, M. N. 53.

HIPNOTIZÁ vb. I. tr. A aduce pe cineva în stare de hipnoză. ♦ (Fig.) A supune voinței tale, a fermeca, a fascina. [Cf. fr. hypnotiser].

HIPNOTIZÁ vb. tr. 1. a aduce pe cineva în stare de hipnoză. 2. (fig.) a exercita o atracție puternică, a captiva, a fascina. (< fr. hyptnotiser)

A HIPNOTIZÁ ~éz tranz. 1) A aduce în stare de hipnoză; a adormi prin hipnoză. 2) fig. A face să fie cuprins de uimire și admirație; a încânta; a fermeca; a vrăji; a fascina. /<fr. hypnotiser

*ipnotizéz v. tr. (d. ipnotizm; fr. hypnotiser). Adorm pe cineva pin procedurile ipnotizmuluĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

hipnotizáre s. f., g.-d. art. hipnotizắrii; pl. hipnotizắri

hipnotizáre s. f., g.-d. art. hipnotizării; pl. hipnotizări

hipnotizá (a ~) vb., ind. prez. 3 hipnotizeáză

hipnotizá vb., ind. prez. 1 sg. hipnotizéz, 3 sg. și pl. hipnotizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

HIPNOTIZÁ vb. v. atrage, captiva, cuceri, delecta, desfăta, fascina, fermeca, încânta, răpi, seduce, subjuga, vrăji.

arată toate definițiile

Intrare: hipnotizare
hipnotizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hipnotizare
  • hipnotizarea
plural
  • hipnotizări
  • hipnotizările
genitiv-dativ singular
  • hipnotizări
  • hipnotizării
plural
  • hipnotizări
  • hipnotizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: hipnotiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • hipnotiza
  • hipnotizare
  • hipnotizat
  • hipnotizatu‑
  • hipnotizând
  • hipnotizându‑
singular plural
  • hipnotizea
  • hipnotizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • hipnotizez
(să)
  • hipnotizez
  • hipnotizam
  • hipnotizai
  • hipnotizasem
a II-a (tu)
  • hipnotizezi
(să)
  • hipnotizezi
  • hipnotizai
  • hipnotizași
  • hipnotizaseși
a III-a (el, ea)
  • hipnotizea
(să)
  • hipnotizeze
  • hipnotiza
  • hipnotiză
  • hipnotizase
plural I (noi)
  • hipnotizăm
(să)
  • hipnotizăm
  • hipnotizam
  • hipnotizarăm
  • hipnotizaserăm
  • hipnotizasem
a II-a (voi)
  • hipnotizați
(să)
  • hipnotizați
  • hipnotizați
  • hipnotizarăți
  • hipnotizaserăți
  • hipnotizaseți
a III-a (ei, ele)
  • hipnotizea
(să)
  • hipnotizeze
  • hipnotizau
  • hipnotiza
  • hipnotizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

hipnotizare

  • 1. Acțiunea de a hipnotiza și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: hipnoză

etimologie:

  • vezi hipnotiza
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

hipnotiza

  • 1. A aduce pe cineva în stare de hipnoză.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: