12 definiții pentru hidromel

HIDROMÉL, (2) hidromeluri, s. n. 1. Băutură alcoolică obținută prin fermentația alcoolică a mierii de albine cu apă; mied; mursă1. 2. Sort de hidromel (1). – Din fr. hydromel.

HIDROMÉL, hidromeluri, s. n. Băutură alcoolică obținută prin fermentația alcoolică a mierii de albine cu apă; mied; mursă1. – Din fr. hydromel.

HIDROMÉL s. n. Băutură obținută prin fermentația alcoolică a mierii cu apă; mied. Cînd apusul își presără asupra taberei pulberea de aur, pretutindeni cetele de voinici cîntau, pretutindeni hidromelul curgea într-o veselie neînfrînată. SADOVEANU, O. I 166. Călăuzise la tabăra de la Pește-Mort șase căruțe cu șase buți de hidromel și aștepta să se descarce băutura. id. N. P. 224.

hidromél (hi-dro-) s. n., (sorturi) pl. hidroméluri

hidromél s. n. (sil. -dro-), pl. hidroméluri

HIDROMÉL s.n. Băutură care se prepară prin fermentația alcoolică a mierii cu apă; mied. [< fr. hydromel, cf. lat. hydromeli < gr. hydor – apă, meli – miere].

HIDROMÉL s. n. băutură alcoolică obținută prin fermentația mierii cu apă; mied. (< fr. hydromel)

HIDROMÉL ~uri n. Băutură alcoolică slabă, obținută prin fermentarea mierii amestecate cu apă. /<fr. hydromel

hidromel n. băutură din apă și miere.

*idromél n., pl. urĭ (vgr. ῾ydroméli, d. ῾ýdor, apă, și méli, mĭere). Med.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

HIDROMÉL s. mied, (reg.) múrsă, must, (turcism înv.) balbáș. (Bea ~.)

Intrare: hidromel
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hidromel hidromelul
plural hidromeluri hidromelurile
genitiv-dativ singular hidromel hidromelului
plural hidromeluri hidromelurilor
vocativ singular
plural