16 definiții pentru must

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MUST, musturi, s. n. 1. Suc dulce care nu a început încă să fermenteze, obținut prin zdrobirea și presarea boabelor de struguri sau, p. ext., a altor fructe ori plante. 2. Zeamă, suc pe care îl conțin unele fructe. 3. Seva arborilor. 4. (Pop.) Zeamă din gunoiul vitelor. 5. Lichid cu care este îmbibat pământul după topirea zăpezii. – Lat. mustum.

MUST, musturi, s. n. 1. Suc dulce care nu a început încă să fermenteze, obținut prin zdrobirea și presarea boabelor de struguri sau, p. ext., a altor fructe ori plante. 2. Zeamă, suc pe care îl conțin unele fructe. 3. Seva arborilor. 4. (Pop.) Zeamă din gunoiul vitelor. 5. Lichid cu care este îmbibat pământul după topirea zăpezii. – Lat. mustum.

must sn [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 240r/18 / V: (reg) most, mușt / Pl: ~uri / E: ml mustum, ger Most] 1 Lichid dulce, nefermentat sau care abia a început să fermenteze, stors din struguri. 2 (Pex; udp „de”) Suc pe care îl conțin unele fructe și care adesea se extrage din acestea. Si: mursă (6). 3 Lichid dulce preparat sau extras din fructe, sfeclă, rădăcini de trestie-de-zahăr, sau obținut prin transformarea amidonului în zahăr, folosit în industria zahărului sau a alcoolului. 4 (Pop) Băutură preparată prin fermentarea în apă a merelor Si: cidru. 5 (Pop) Băutură preparată din pere acre, pădurețe, care se zdrobesc, se presează și se lasă să fermenteze. 6 (Trs) Compot de mere sau de pere uscate. 7 (Reg) Sirop de mure sau de zmeură. 8 (Reg) Mied (1). 9 (Reg) Apă în care se pun fagurii storși. 10 (Pop) Sevă. 11 (Spc) Sevă a arborilor Si: (pop) mâzgă (1), mustăreață, (reg) miericică. 12 (Reg) Rășină de brad. 13 (Înv) Lichid pe care îl conțin țesuturile animale. 14 Lichid care se scurge din carne, când se frige. 15 (Reg) Apă de pe slănină. 16 (Reg) Secreție a anumitor glande din organismul omului. 17 (Pop) Zeamă din gunoiul vitelor Si: mujdar, murdărie, mursă1, mustalău, mustar1, mustăraie, mustăreață, mustărie, musteală, mustoare. 18 Lichid cu care este îmbibat pământul, după topirea zăpezii. 19 (Reg) Apă care îmbibă pământul după ploaie. 20 (Reg) Boală de piele cauzată de degerături, caraterizată prin mâncărime la talpa piciorului Si: păducel.

MUST, (rar) musturi, s. n. 1. Suc dulce, stors din struguri (mai rar din alte fructe), care n-a început încă să fermenteze. Aduceau un boloboc de țuică și unul de must. PAS, Z. I 170. În Cotnari, ieșeau oameni cu cofăiele de must. SADOVEANU, O. VII 233. O, dați-mi vin și must să beii, să-nec durerea-n mine! COȘBUC, P. II 220. Să beau must de poamă coarnă. TEODORESCU, P. P. 332. 2. Zeamă, suc, sevă. Ar fi trebuit să-i prezenți... în loc de pui de găină fripți, prepelițe tăvălite în mălai și ficați prăjiți în mustul lor. ODOBESCU, S. III 39.

MUST ~uri n. 1) Lichid dulce obținut prin zdrobirea și presarea boabelor de struguri (sau ale altor fructe), care încă n-a început să fermenteze. 2) pop. Lichid nutritiv care circulă în vasele plantelor; sevă. 3) Zeamă de băligar. /<lat. mustum

must n. 1. vin dulce care încă n’a început a fierbe; 2. orice suc: must de pere, de mere. [Lat. MUSTUM].

*must n., pl. urĭ (lat. mŭstum, must, it. sp. pg. mosto, pv. cat. most, fr. moût; vsl. mŭstŭ, rus. must; ung. must). Vin în primele zile după ce a fost stors din poamă și cînd e încă dulce. Zeamă de orĭ-ce fructe stoarse.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+must1 (lucru obligatoriu) (engl.) (fam.) [pron. mast] s. n. (Vizitarea Voronețului e un ~.)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MUST s. v. cidru, hidromel, mied, păducel, sevă, suc.

MUST s. (pop.) pișat, pișălău, (reg.) mujdar, mursă, mustalău, mustăraie, mustăreață, mustărie, musteală, mustoare, pișătoare. (Lichidul care se scurge din gunoiul vitelor se numește ~.)

MUST s. (pop.) pișat, pișălău, (reg.) mujdar, mursă, mustalău, mustăraie, mustăreață, mustărie, musteală, mustoare, pișătoare. (Lichidul care se scurge din gunoiul vitelor se numește ~.)

must s. v. CIDRU. HIDROMEL. MIED. PĂDUCEL. SEVĂ. SUC.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

must (músturi), s. n.1. Suc de struguri. – 2. Cidru. – 3. Suc, zeamă. – Mr. mustu, megl. most. Lat. mustum (Pușcariu 1140; Candrea-Dens., 1184; REW 5783), cf. alb. mušt (Philippide, II, 648), cf. it., sp., port. mosto, prov., cat. most, fr. moût.Der. musti, vb. (a avea lichid din abundență; a lăsa zeamă sau sevă, a stoarce, a extrage sucul); mustit, s. n. (acțiunea de a musti); mustitor, s. n. (zdrobitor; lin, călcătoare); mustar, s. m. (vînzător de must); mustărie, s. f. (prăvălie de vinuri); mustăreață, s. f. (zeamă eliminată de trunchiul de mesteacăn; sevă), cu suf. -eață (după Candrea, dintr-un lat. *mustaricia); mustometru, s. n. (alcoolmetru); mustos, adj. (zemos), pe care REW îl derivă direct din lat. mustōsus; mustuială (var. musteală, mustuitură), s. f. (tescovină; boștină). – Din rom. provine bg. must (Romansky 122).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a-i da mustu-n fiert expr. (er.) a ejacula.

Intrare: must
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • must
  • mustul
  • mustu‑
plural
  • musturi
  • musturile
genitiv-dativ singular
  • must
  • mustului
plural
  • musturi
  • musturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

must, musturisubstantiv neutru

  • 1. Suc dulce care nu a început încă să fermenteze, obținut prin zdrobirea și presarea boabelor de struguri sau, prin extensiune, a altor fructe ori plante. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Aduceau un boloboc de țuică și unul de must. PAS, Z. I 170. DLRLC
    • format_quote În Cotnari, ieșeau oameni cu cofăiele de must. SADOVEANU, O. VII 233. DLRLC
    • format_quote O, dați-mi vin și must să beu, să-nec durerea-n mine! COȘBUC, P. II 220. DLRLC
    • format_quote Să beau must de poamă coarnă. TEODORESCU, P. P. 332. DLRLC
  • 2. Zeamă, suc pe care îl conțin unele fructe. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: suc zeamă
    • format_quote Ar fi trebuit să-i prezenți... în loc de pui de găină fripți, prepelițe tăvălite în mălai și ficați prăjiți în mustul lor. ODOBESCU, S. III 39. DLRLC
  • 3. Seva arborilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: sevă
  • 4. popular Zeamă din gunoiul vitelor. DEX '98 DEX '09
  • 5. Lichid cu care este îmbibat pământul după topirea zăpezii. DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.