2 intrări

18 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GROÁZĂ s. f. 1. Emoție puternică și violentă provocată de un lucru înfiorător, de un pericol mare, de o nenorocire etc. ♦ (Concr.) Persoană sau lucru care îngrozește. 2. Fig. (În sintagma) O groază (de...) = o mulțime, o cantitate mare (de...). – Din sl. groza.

GROÁZĂ s. f. 1. Emoție puternică și violentă provocată de un lucru înfiorător, de un pericol mare, de o nenorocire etc. ♦ (Concr.) Persoană sau lucru care îngrozește. 2. Fig. (În sintagma) O groază (de...) = o mulțime, o cantitate mare (de...). – Din sl. groza.

groa sf [At: VARLAAM, C. 369 / 12 / Pl: (înv) ~ze, grozi[1] / E: vsl гроза] 1 Frică puternică și violentă provocată de un lucru înfiorător, de un pericol mare, de o nenorocire etc. 2 (Ccr) Persoană sau lucru care provoacă groază (1). 3 (Îe) A-i fi ~ de ceva A-i fi foarte frică de ceva. 4 (Îae) A-i fi lehamite de ceva. 5 (Fig; îlav) O ~ de... O cantitate foarte mare de... corectată

  1. În original, fără accent — LauraGellner

GROÁZĂ s. f. 1. Frică, spaimă mare provocată de un lucru înfiorător, de o nenorocire sau de un pericol mare. Înmărmurit de groază. Țipete de groază.Groaza morții îi dispăruse ca prin farmec. BART, E. 351. Întoarse capul cu groază, îndreptîndu-se înspre casa Gherghinei. BUJOR, S. 75. Căzu ca moartă de groază pe peptul lui. EMINESCU, N. 11. ◊ Expr. Ți-e mai mare groaza (să... ), se spune în legătură cu ceva înfiorător, îngrozitor. Cîrn, fără nas și fără urechi, de-ți era mai mare groaza să te uiți la dînsul. ȘEZ. II 156. A umple (pe cineva) de groază sau a băga, a vîrî (pe cineva) în groază (sau groază în cineva) sau a face groază (cuiva) = a înfricoșa, a înspăimînta, a îngrozi (pe cineva). Am tăiat atîtea capete ca să vîr groază. SADOVEANU, O. VII 142. A-l apuca sau a-l lua (pe cineva) groaza = a se înfricoșa, a se îngrozi. M-a luat groaza cînd am trecut pe lîngă lan și l-am văzut cîtu-i de mare. CREANGĂ, P. 157. Cîteodată [flăcăii] mai chiuiesc cu toții, de te ia groaza, nemaiștiind ce-i. ȘEZ. III 183. A intra sau a băga (pe cineva) în groază (sau în toate grozile morții) v. băga. ♦ (Concretizat) Persoană sau lucru care îngrozește, care înfricoșează. Iar la stînga domnului, Domnului și banului, Șed Buzeștii și Căpleștii, Căpitanii oștilor Și groaza păgînilor. TEODORESCU, P. P. 478. 2. Fig. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») Mulțime, cantitate mare, sumedenie. Costă o groază de parale.Îi trecea prin cap o groază de pogoane de porumb uscat, care trebuie cules. PREDA, Î. 176. S-arată, măi tată, o groază de mistreți. SADOVEANU, O. I 291. Am treabă la canțilerie, am o groază de avizuri de făcut. CARAGIALE, la TDRG. – Forme gramaticale: gen.-dat. groazei.Pl.: (numai în expr.) grozi.

groáză s. f. în sint. de groază Groaznic ◊ „[La cămine] cu cazarea e de groază. Cel puțin în B1, B2 și E, căminele mediciniste.” R.l. 27 X 92 p. 6

GROÁZĂ f. 1) Spaimă foarte mare. A înmărmuri de ~. 2) fig. (despre ființe, lucruri) Mulțime mare; grozăvenie; sumedenie; puzderie. [G.-D. groazei] /<sl. groza

groază f. 1. spaimă mare: grozile morții; 2. mulțime foarte mare: o groază de oameni. [Slav. GROZA].

groáză f., pl. e (vsl. bg. sîrb. groza, groază; rus. grozá, amenințare). Oroare: Teroare. Fig. Mare cantitate (cp. cu droaĭe și întuneric): o groază de lume, de banĭ. Mĭ-e groază de, simt groază de.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

groáză s. f., g.-d. art. groázei

groáză s. f., g.-d. art. groázei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GROÁZĂ s. v. duium, grămadă, mulțime, potop, puhoi, puzderie, sumedenie.

GROÁZĂ s. încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, oroare, spaimă, teroare, (înv. și pop.) oțărâre, (înv. și reg.) scârbă, (reg.) înfricare, pălitură, (înv.) spăimântare, spăimântătură, (fig.) cutremur. (Simte o ~ teribilă.)

groa s. v. DUIUM. GRĂMADĂ. MULȚIME. POTOP. PUHOI. PUZDERIE. SUMEDENIE.

GROA s. încrîncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimîntare, oroare, spaimă, teroare, (înv. și pop.) oțărîre, (înv. și reg.) scîrbă, (reg.) înfricare, pălitură, (înv.) spăimîntare, spăimîntătură, (fig.) cutremur. (Simte o ~ teribilă.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

groáză (-ze), s. f.1. Teroare, spaimă. – 2. Mulțime, puzderie, cantitate mare. Sl. (bg., sb.) groza (Miklosich, Slaw., Elem., 18; Cihac, II, 130); sensul 2 apare și în slov. (cf. amar, și sp. de miedo). – Der. grozav, adj. (cumplit; oribil; minunat, excelent; uriaș, nemaipomenit), cf. bg. grozav; grozliv, adj. (înv., îngrozitor), cf. rus. grozlivyĭ „amenințător”; groaznic (var. Mold. groznic), adj. (oribil, înspăimîntător), cf. sl. groznyĭ; groznicie, s. f. (oroare); grozavnic, adj. (înv., înspăimîntător); groznicește, adv. (îngrozitor); grozăvi, vb. refl. (înv., a amenința; a privi cu ferocitate; a deveni cumplit sau excelent); grozăvie, s. f. (monstruozitate; ferocitate; oroare; teroare); grozăvenie, s. f. (oroare; fanfaronadă); îngrozi, vb. (a speria, a înspăimînta; a amenința); îngrozitor, adj. (cumplit, oribil); îngrozitură (var. îngroziciune), s. f. (înv., oroare).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GROAZĂ subst. 1. – b. (Ștef). 2. Groz moșnean (AO X 128); -escu; -ești și -inți ss.; -u, dobr. (RI XI 211) și ipot. (prin afer.) Rozu (Puc). – f. (Cat); ipot. (cu afer.) Roza, Dicu, 1799, sătean (Olt). 3. Grozea pren., mold. (P14); frecv. mold. (Dm; C Ștef). 4. Grozin (16 A IV 15) și ipot.: Rozin act. 5. Grozuță b. act. Ca nume de incantație destul de frecvent (să ținem seama și de derivatul Grozav) numele a putut intra în categoria celor pasibile de scurtare prin afereză.

ANIMUS MEMINISSE HORRET (lat.) îi e groază sufletului meu să-și amintească – Vergiliu, „Eneida”, II, 12. Astfel începe Enea relatarea Războiului troian. V. și Horresco referens.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a-i intra frica / groaza în oase expr. a fi înspăimântat / îngrozit.

Intrare: groază
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • groa
  • groaza
plural
genitiv-dativ singular
  • groaze
  • groazei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: Groază
Groază nume propriu
nume propriu (I3)
  • Groază

groază

  • 1. Emoție puternică și violentă provocată de un lucru înfiorător, de un pericol mare, de o nenorocire etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Înmărmurit de groază. Țipete de groază.
      surse: DLRLC
    • Groaza morții îi dispăruse ca prin farmec. BART, E. 351.
      surse: DLRLC
    • Întoarse capul cu groază, îndreptîndu-se înspre casa Gherghinei. BUJOR, S. 75.
      surse: DLRLC
    • Căzu ca moartă de groază pe peptul lui. EMINESCU, N. 11.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Ți-e mai mare groaza (să... ), se spune în legătură cu ceva înfiorător, îngrozitor.
      exemple
      • Cîrn, fără nas și fără urechi, de-ți era mai mare groaza să te uiți la dînsul. ȘEZ. II 156.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A umple (pe cineva) de groază sau a băga, a vârî (pe cineva) în groază (sau groază în cineva) sau a face groază (cuiva) = a înfricoșa (pe cineva).
      exemple
      • Am tăiat atîtea capete ca să vîr groază. SADOVEANU, O. VII 142.
        surse: DLRLC
    • 1.3. expresie A-l apuca sau a-l lua (pe cineva) groaza = a se înfricoșa, a se îngrozi.
      exemple
      • M-a luat groaza cînd am trecut pe lîngă lan și l-am văzut cîtu-i de mare. CREANGĂ, P. 157.
        surse: DLRLC
      • Cîteodată [flăcăii] mai chiuiesc cu toții, de te ia groaza, nemaiștiind ce-i. ȘEZ. III 183.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie A intra sau a băga (1.12.) (pe cineva) în groază (sau în toate grozile morții).
      surse: DLRLC
    • 1.5. concretizat Persoană sau lucru care îngrozește.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • exemple
    • Costă o groază de parale.
      surse: DLRLC
    • Îi trecea prin cap o groază de pogoane de porumb uscat, care trebuie cules. PREDA, Î. 176.
      surse: DLRLC
    • S-arată, măi tată, o groază de mistreți. SADOVEANU, O. I 291.
      surse: DLRLC
    • Am treabă la canțilerie, am o groază de avizuri de făcut. CARAGIALE, la TDRG.
      surse: DLRLC
  • comentariu Plural (numai în expresii): grozi.
    surse: DLRLC

etimologie: