GROAZĂ subst. 1. – b. (Ștef). 2. Groz moșnean (AO X 128); -escu; -ești și -inți ss.; -u, dobr. (RI XI 211) și ipot. (prin afer.) Rozu (Puc). – f. (Cat); ipot. (cu afer.) Roza, Dicu, 1799, sătean (Olt). 3. Grozea pren., mold. (P¹⁴); frecv. mold. (Dm; C Ștef). 4. Grozin (16 A IV 15) și ipot.: Rozin act. 5. Grozuță b. act. Ca nume de incantație destul de frecvent (să ținem seama și de derivatul Grozav) numele a putut intra în categoria celor pasibile de scurtare prin afereză.