3 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRIJÍT s. n. (Pop.) Faptul de a (se) griji.V. griji.

GRIJÍT s. n. (Pop.) Faptul de a (se) griji.V. griji.

grijit2, ~ă a [At: CREANGĂ, P. 107 / Pl: ~iți, ~e / E: griji[1]] 1 (Pop) Îngrijit. 2 Bine orânduit. 3 (Mol; d. pui, păsări) Curățat (de pene, măruntaie etc.) 4 Care a primit Sfânta cuminecătură. corectată

  1. În original, greșit: E: fr griji LauraGellner

grijit1 sn [At: ECONOMIA, 162 / Pl: ~uri / E: griji] (Înv) 1-16 Grijire (1-16).

GRIJÍT, -Ă, grijiți, -te, adj. (Mai ales în Transilv. și Mold.) 1. Îngrijit. Iepele erau ale lui, și cînd le grijea, grijite erau. CREANGĂ, P. 107. 2. Curat, rînduit. Să vă fie casa Casă, Să vă fie masa Masă; Tot cu mesele întinse Și cu fețele aprinse; Tot cu casele grijite, Cu buni oaspeți locuite. TEODORESCU, P. P. 147. ♦ (Mold.; despre pui, păsări etc.) Curățat de măruntaie, pene etc. Viind la Folticeni, între alte merinde, aduce feciorului său și trei purcei grijiți gata. CREANGĂ, A. 107.

GRIJÍT, -Ă, grijiți, -te, adj. (Reg.) Îngrijit; curat, rânduit. ♦ (Despre păsări) Curățat de măruntaie, de pene etc. – V. griji.

grijit a. 1. gătit: trei purcei grijiți gata CR.; 2. împărtășit.

GRIJÍ, grijesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz., intranz. și refl. A (se) îngriji (de cineva sau de ceva). 2. Tranz. și refl. (Bis.) A (se) împărtăși, a (se) cumineca. – Din bg. grižă se.

GRIJÍ, grijesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz., intranz. și refl. A (se) îngriji (de cineva sau de ceva). 2. Tranz. și refl. (Bis.) A (se) împărtăși, a (se) cumineca. – Din bg. grižă se.

griji vi, vr [At: BIBLIA (1688), 364 / Pzi: ~esc / Imt: grijește și (Trs) griji / E: cf bg грижа] (Înv) 1 vi (Construit cu de) A fi îngrijorat de ceva. 2 vt A îngriji ceva. 3-4 vir A băga de seamă. 5 vt A asculta. 6-7 vit A păzi. 8 vt (C. i. mâncăruri) A pune bine pentru a păstra și pentru a doua zi. 9 vt A se strădui. 10-11 vr A se îngriji de ceva sau de cineva. 12 vt A ocroti pe cineva. 13-14 vti (Construit cu de sau pentru, ori ) A fi preocupat de binele cuiva. 15-16 vtr A (se) păzi de ceva. 17 vt A rândui. 18 vt A curăți. 19-20 vti A pune în rânduială o casă curățind-o, dereticând-o. 21 vt A curăța alimentele din care se gătește. 22-23 vti A face toate pregătirile necesare pentru ceva. 24-25 vir A (se) aproviziona. 26-27 vit A procura ceva cuiva. 28 vt A face toate pregătirile necesare pentru odihna veșnică. 29 vt A împărtăși cu Sfânta cuminecătură pe cineva. 30 A face slujbele de îngropăciune. corectată

GRIJÍ, grijesc, vb. IV. (Mai ales în Transilv. și Mold.) 1. Tranz. (Pe cale de dispariție) A avea grijă (de cineva sau de ceva), a purta (cuiva) de grijă, a da toate îngrijirile necesare; a îngriji. Am grijit pămîntul ca pe o carte!... Mergeam singură la plug, dar nu m-am lăsat. VINTILĂ, O. 39. Fată frumoasă și harnică, grijește-mă și curăță-mă de omizi, că ți-oi prinde și eu bine vrodată. CREANGĂ, P. 287. ◊ Fig. Eu mă duc, mîndră, ca mîne Inima la tin’ rămîne... Grijește-mi-o, mîndră, bine! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 338. ◊ Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») Lasă, voinice, nu fi supărat, că în bun loc ai întrat, griji-voi eu și de tine. RETEGANUL, P. III 35. ◊ Refl. S-au grijit și de unele și de altele. SBIERA, P. 132. ♦ A feri de stricăciune, de uzură; a cruța. El își grijea peptarul ca ochii. RETEGANUL, P. V 62. 2. Tranz. A curăța. Scoală, ca să grijim bordeiul. SADOVEANU, P. M. 157. Să grijească casa cum știu ele. RETEGANUL, P. V 61. Fata rînește fîntîna și o grijește foarte bine; apoi o lasă și-și caută de drum. CREANGĂ, P. 287. ◊ Intranz. Grijește prin casă. 3. Tranz. A pregăti. Romîni, să ne grăbim, În șes la vînătoare Pe Dragoș să-nsoțim. Grijiți armele voastre, Curînd să alergăm. NEGRUZZI, S. II 23. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. «de» sau «cu») A aproviziona (pe cineva cu ceva). Tată-său i-au cumpărat carte și l-au grijit de toate cîte-i trebuia. SBIERA, P. 152. 4. Tranz. (Despre preoți) A spovedi și a împărtăși pe cineva. Miu-i nalt și subțirel, Pleacă inima-mi cu el!Stai, Miule, nu pleca, Vin’ de-i adu inima, Binișor, să n-o smintești, Că n-ai bani ca s-o plătești, Nici lacrămi ca s-o jelești, Nici popă ca s-o grijești. TEODORESCU, P. P. 323. ◊ A-și griji sufletul = a se spovedi, a se împărtăși înainte de moarte. Rogu-te, să fiu îngăduit macar trei zile, în care să-mi grijesc sufletul. CREANGĂ, P. 319. ♦ Refl. A se împărtăși. Nu s-a grijit la paște și la crăciun? DELAVRANCEA, S. 30. 5. Refl. și intranz. A băga de seamă, a lua seama. Te grijește dar, să nu ajungi și tu pe aici. RETEGANUL, P. II 62.

A GRIJÍ ~ésc tranz. 1) v. A ÎNGRIJI. 2) A face să se grijească. /<bulg. griža se

A SE GRIJÍ mă ~ésc intranz. 1) v. A SE ÎNGRIJI. 2) bis. (despre credincioși creștini) A primi grijania; a se împărtăși; a se cumineca. /<bulg. griža se

grijì v. 1. a dereteca prin casă; 2. a îngriji: grijiți armele voastre NEGR.; 3. a (se) împărtăși cu sf. cuminecătură. [Sensul material a fost idealizat, îngrijirea fizică devenind o purificare sufletească].

grijésc v. tr. (bg. grižyse, a se îngriji). Curăț: a griji casa, a griji (a cinătui) un purcel după ce a fost tăĭat. Vest. Împărtășesc, cumínec. V. intr. Deretic. V. refl. Vest. Mă împărtășesc. V. îngrijesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

grijí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grijésc, imperf. 3 sg. grijeá; conj. prez. 3 să grijeáscă

grijí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grijésc, imperf. 3 sg. grijeá; conj. prez. 3 sg. și pl. grijeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GRIJÍ vb. v. căuta, cumineca, curăța, deretica, împărtăși, îngriji, îngrijora, mărturisi, neliniști, păzi, pregăti, prepara, scutura, spovedi, strânge, supraveghea, teme, vedea.

arată toate definițiile

Intrare: grijit (adj.)
grijit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grijit
  • grijitul
  • grijitu‑
  • griji
  • grijita
plural
  • grijiți
  • grijiții
  • grijite
  • grijitele
genitiv-dativ singular
  • grijit
  • grijitului
  • grijite
  • grijitei
plural
  • grijiți
  • grijiților
  • grijite
  • grijitelor
vocativ singular
plural
Intrare: grijit (fapt)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grijit
  • grijitul
  • grijitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • grijit
  • grijitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: griji
verb (VT403)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • griji
  • grijire
  • grijit
  • grijitu‑
  • grijind
  • grijindu‑
singular plural
  • grijește
  • grijiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • grijesc
(să)
  • grijesc
  • grijeam
  • grijii
  • grijisem
a II-a (tu)
  • grijești
(să)
  • grijești
  • grijeai
  • grijiși
  • grijiseși
a III-a (el, ea)
  • grijește
(să)
  • grijească
  • grijea
  • griji
  • grijise
plural I (noi)
  • grijim
(să)
  • grijim
  • grijeam
  • grijirăm
  • grijiserăm
  • grijisem
a II-a (voi)
  • grijiți
(să)
  • grijiți
  • grijeați
  • grijirăți
  • grijiserăți
  • grijiseți
a III-a (ei, ele)
  • grijesc
(să)
  • grijească
  • grijeau
  • griji
  • grijiseră
greji
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

grijit (adj.)

  • exemple
    • Iepele erau ale lui, și cînd le grijea, grijite erau. CREANGĂ, P. 107.
      surse: DLRLC
    • Să vă fie casa Casă, Să vă fie masa Masă; Tot cu mesele întinse Și cu fețele aprinse; Tot cu casele grijite, Cu buni oaspeți locuite. TEODORESCU, P. P. 147.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre pui, păsări etc.) Curățat de măruntaie, de pene etc.
      surse: DLRLC DLRM attach_file un exemplu
      exemple
      • Viind la Folticeni, între alte merinde, aduce feciorului său și trei purcei grijiți gata. CREANGĂ, A. 107.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi griji
    surse: DLRM

grijit (fapt)

  • 1. popular Faptul de a (se) griji.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi griji
    surse: DEX '98 DEX '09

griji greji popular

  • 1. tranzitiv intranzitiv reflexiv A (se) îngriji (de cineva sau de ceva).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îngriji attach_file 5 exemple
    exemple
    • Am grijit pămîntul ca pe o carte!... Mergeam singură la plug, dar nu m-am lăsat. VINTILĂ, O. 39.
      surse: DLRLC
    • Fată frumoasă și harnică, grijește-mă și curăță-mă de omizi, că ți-oi prinde și eu bine vrodată. CREANGĂ, P. 287.
      surse: DLRLC
    • figurat Eu mă duc, mîndră, ca mîne Inima la tin’ rămîne... Grijește-mi-o, mîndră, bine! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 338.
      surse: DLRLC
    • Lasă, voinice, nu fi supărat, că în bun loc ai întrat, griji-voi eu și de tine. RETEGANUL, P. III 35.
      surse: DLRLC
    • S-au grijit și de unele și de altele. SBIERA, P. 132.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A feri de stricăciune, de uzură.
      surse: DLRLC sinonime: cruța attach_file un exemplu
      exemple
      • El își grijea peptarul ca ochii. RETEGANUL, P. V 62.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Scoală, ca să grijim bordeiul. SADOVEANU, P. M. 157.
      surse: DLRLC
    • Să grijească casa cum știu ele. RETEGANUL, P. V 61.
      surse: DLRLC
    • Fata rînește fîntîna și o grijește foarte bine; apoi o lasă și-și caută de drum. CREANGĂ, P. 287.
      surse: DLRLC
    • intranzitiv Grijește prin casă.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Romîni, să ne grăbim, În șes la vînătoare Pe Dragoș să-nsoțim. Grijiți armele voastre, Curînd să alergăm. NEGRUZZI, S. II 23.
      surse: DLRLC
    • 3.1. A aproviziona (pe cineva cu ceva).
      exemple
      • Tată-său i-au cumpărat carte și l-au grijit de toate cîte-i trebuia. SBIERA, P. 152.
        surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv reflexiv (termen) bisericesc A (se) împărtăși, a (se) cumineca.
    exemple
    • Miu-i nalt și subțirel, Pleacă inima-mi cu el! – Stai, Miule, nu pleca, Vin’ de-i adu inima, Binișor, să n-o smintești, Că n-ai bani ca s-o plătești, Nici lacrămi ca s-o jelești, Nici popă ca s-o grijești. TEODORESCU, P. P. 323.
      surse: DLRLC
    • Nu s-a grijit la paște și la crăciun? DELAVRANCEA, S. 30.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie A-și griji sufletul = a se spovedi, a se împărtăși înainte de moarte.
      exemple
      • Rogu-te, să fiu îngăduit macar trei zile, în care să-mi grijesc sufletul. CREANGĂ, P. 319.
        surse: DLRLC
  • 5. reflexiv intranzitiv A băga de seamă, a lua seama.
    exemple
    • Te grijește dar, să nu ajungi și tu pe aici. RETEGANUL, P. II 62.
      surse: DLRLC

etimologie: