opțiuni
  • info

3 intrări

17 definiții

din care

Explicative DEX

GOLAN, golani, s. m. (Peior.) 1. Om fără ocupație, care bate toată ziua drumurile fără să facă nimic util; derbedeu. 2. (Adesea adjectival) Om sărac, zdrențăros, care nu are cu ce se îmbrăca. – Gol2 + suf. -an.

GOLĂNEL, golănei, s. m. (Fam.) Diminutiv al lui golan. – Golan + suf. -el.

GOLĂNEL, golănei, s. m. (Fam.) Diminutiv al lui golan. – Golan + suf. -el.

golan [At: SLAVICI, N. I, 80 / Pl: ~i / E: bg голан, srb golem] 1-2 smf, a (Dep) (Om) care nu are cu ce se îmbrăca Si: sărac, zdrențăros. 3 sm (Prt) Om de nimic Si: (fam) derbedeu, haimana, vagabond. 4 sm (Reg) Vânt.

golănel sm [At: ISPIRESCU, L. 279 / Pl: ~ei / E: golan + -el] 1-6 (Șhp) Golănaș (1-6).

GOLAN, -Ă, golani, -e, s. m. și f. (Peior.) 1. Om fără ocupație, care bate toată ziua drumurile fără să facă nimic util; derbedeu. 2. (Adesea adjectival) Om sărac, zdrențăros, care nu are cu ce se îmbrăca. – Gol2 + suf. -an.

GOLAN, -Ă, golani, -e, s. m. și f. Om de nimic, derbedeu, haimana, vagabond, coate-goale. Ce umbli ca un golan, mă? DUMITRIU, V. L. 126. N-ai martori – însamnă că ești o coadă de cîne... un golan pentru care nu-și pune obrazul nimeni. CAMILAR, N. II 313. ◊ (Termen de dispreț folosit de clasele exploatatoare, la adresa celor săraci și exploatați) Pintilie îl privi, parcă abia atunci îl descoperea. «Cum poate un golan ca ăsta să se încontreze cu mine?» cugeta el cu uimire. Împotrivirea pe care o găsea la coloniști îl supăra. SADOVEANU, P. M. 35. Împăratului i-a fost de-a mirarea văzînd că niște golani au asemenea îndrăzneală. CREANGĂ, P. 249. ♦ (Adjectival) Lipsit de haine, gol, dezbrăcat. Să-și ieie noră pe-o Satană? Că e săracă și golană; De ce nu vine ca să-i dau Pomană? COȘBUC, P. I 127. Ți-ai părăsit... căsuța Și pe bieții copilași I-ai lăsat golani, drumași. TEODORESCU, P. P. 554.

GOLAN ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) Om care nu are preocupări serioase; om de nimic; derbedeu; secătură. 2) fam. Tânăr care se ține de pozne; ștrengar. 3) Persoană îmbrăcată în haine zdrențăroase. /gol + suf. ~an

golan a. cu totul gol. ║ m. sărac, cerșetor.

golán, -ă și -că adj. (d. gol; bg. golak, rus. golĕák, -ĕánka, id,). Iron. Goliman, sărac, răŭ îmbrăcat: zice că-s o sărîntoacă și o golană (Agîrb. Înț. 204 și 205).

Ortografice DOOM

golan s. m., pl. golani

golănel (fam.) s. m., pl. golănei, art. golăneii

golănel (fam.) s. m., pl. golănei, art. golăneii

golan s. m., adj. m., pl. golani; f. sg. golană, g.-d. art. golanei, pl. golane

golănel s. m., pl. golănei, art. golăneii

Argou

golan, -că golani, -ce s. m., s. f. 1. (peior.) om fără ocupație, care bate toată ziua drumurile fără să facă nimic util; derbedeu 2. om sărac/zdrențăros 3. (pub.) participant la mișcările stradale anticomuniste desfășurate în București în primăvara anului 1990 4. (prin ext.) luptător anticomunist

Sinonime

GOLAN s. v. derbedeu.

GOLAN s. derbedeu, haimana, vagabond, (pop. și fam.) teleleu, (reg.) hîrbar, hîrbareț, ulițar, (Mold.) dulandragiu, (prin Olt.) jarcalete, (Mold.) lainic, (prin Munt.) teacăr, (Mold. și Transilv.) ulițarnic, (Transilv. și Ban.) vandralău, vandraș, vandroc, vandrocaș, (prin Transilv.) verbuncaș, (înv.) ștrengar, zamparagiu, (înv., în Transilv.) budușlău, (fam.) bate-poduri. (E un ~ fără pereche!)

Intrare: golan (adj.)
golan2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • golan
  • golanul
  • golanu‑
  • golană
  • golana
plural
  • golani
  • golanii
  • golane
  • golanele
genitiv-dativ singular
  • golan
  • golanului
  • golane
  • golanei
plural
  • golani
  • golanilor
  • golane
  • golanelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: golană
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • golană
  • golana
plural
  • golane
  • golanele
genitiv-dativ singular
  • golane
  • golanei
plural
  • golane
  • golanelor
vocativ singular
  • golană
  • golano
plural
  • golanelor
Intrare: golănel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • golănel
  • golănelul
  • golănelu‑
plural
  • golănei
  • golăneii
genitiv-dativ singular
  • golănel
  • golănelului
plural
  • golănei
  • golăneilor
vocativ singular
  • golănelule
  • golănele
plural
  • golăneilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

golan, golanisubstantiv masculin
golană, golanesubstantiv feminin
golan, golanăadjectiv

peiorativ
  • 1. Om fără ocupație, care bate toată ziua drumurile fără să facă nimic util. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: coate-goale derbedeu haimana vagabond diminutive: golănel
    • format_quote Ce umbli ca un golan, mă? DUMITRIU, V. L. 126. DLRLC
    • format_quote N-ai martori – însamnă că ești o coadă de cîne... un golan pentru care nu-și pune obrazul nimeni. CAMILAR, N. II 313. DLRLC
    • 1.1. Termen de dispreț folosit de clasele exploatatoare, la adresa celor săraci și exploatați. DLRLC
      • format_quote Pintilie îl privi, parcă abia atunci îl descoperea. «Cum poate un golan ca ăsta să se încontreze cu mine?» cugeta el cu uimire. Împotrivirea pe care o găsea la coloniști îl supăra. SADOVEANU, P. M. 35. DLRLC
      • format_quote Împăratului i-a fost de-a mirarea văzînd că niște golani au asemenea îndrăzneală. CREANGĂ, P. 249. DLRLC
  • 2. adesea (și) adjectival Om sărac, zdrențăros, care nu are cu ce se îmbrăca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dezbrăcat gol
    • format_quote Să-și ieie noră pe-o Satană? Că e săracă și golană; De ce nu vine ca să-i dau Pomană? COȘBUC, P. I 127. DLRLC
    • format_quote Ți-ai părăsit... căsuța Și pe bieții copilași I-ai lăsat golani, drumași. TEODORESCU, P. P. 554. DLRLC
  • 3. Manifestant anticomunist care a participat la fenomenul Piața Universității. DCR2
    • format_quote Mai întâi [Ion Iliescu] s-a referit la cei din Piața Universității folosind termenul jignitor de «golani» și «huligani». R.l. 12 V 90 p. 1. DCR2
    • format_quote Tinerii taxați de golani au adoptat porecla și au transformat-o în renume. R.lit. 24 V 90 p. 2. DCR2
    • format_quote [Cristian Pațurcă:] Lui Iliescu îi mulțumesc că ne-a numit golani, dacă universități ca Sorbona, Cambridge, Oxford s-au declarat, în zilele acelea, universități de golani. S-a preluat cuvântul ca atare. Golan este, probabil, al doilea cuvânt românesc preluat de limbile de circulație internațională, ca și «securist» [...] Phoenix 74/91 p. 7. DCR2
    • format_quote Al. Paleologu a semnat la puțin timp de la evenimentul amintit o interesantă carte intitulată «Ambasador al golanilor» (se știe, imediat după Revoluție, scriitorul era chiar ambasadorul țării noastre la Paris) ceea ce dă elementului lexical în discuție o valoare semantică accentuat pozitivă. R.l. 3 VI 92 p. 5; v. și R.lit. 2 V 91 p. 2. DCR2
  • comentariu Pentru substantivul feminin este recomandată forma golancă. dexonline
etimologie:
  • Gol + -an. DEX '09 DEX '98

golănel, golăneisubstantiv masculin

  • 1. familiar Diminutiv al lui golan. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Golan + -el. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.