8 definiții pentru golan (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GOLAN, golani, s. m. (Peior.) 1. Om fără ocupație, care bate toată ziua drumurile fără să facă nimic util; derbedeu. 2. (Adesea adjectival) Om sărac, zdrențăros, care nu are cu ce se îmbrăca. – Gol2 + suf. -an.
golan [At: SLAVICI, N. I, 80 / Pl: ~i / E: bg голан, srb golem] 1-2 smf, a (Dep) (Om) care nu are cu ce se îmbrăca Si: sărac, zdrențăros. 3 sm (Prt) Om de nimic Si: (fam) derbedeu, haimana, vagabond. 4 sm (Reg) Vânt.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GOLAN, -Ă, golani, -e, s. m. și f. (Peior.) 1. Om fără ocupație, care bate toată ziua drumurile fără să facă nimic util; derbedeu. 2. (Adesea adjectival) Om sărac, zdrențăros, care nu are cu ce se îmbrăca. – Gol2 + suf. -an.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GOLAN, -Ă, golani, -e, s. m. și f. Om de nimic, derbedeu, haimana, vagabond, coate-goale. Ce umbli ca un golan, mă? DUMITRIU, V. L. 126. N-ai martori – însamnă că ești o coadă de cîne... un golan pentru care nu-și pune obrazul nimeni. CAMILAR, N. II 313. ◊ (Termen de dispreț folosit de clasele exploatatoare, la adresa celor săraci și exploatați) Pintilie îl privi, parcă abia atunci îl descoperea. «Cum poate un golan ca ăsta să se încontreze cu mine?» cugeta el cu uimire. Împotrivirea pe care o găsea la coloniști îl supăra. SADOVEANU, P. M. 35. Împăratului i-a fost de-a mirarea văzînd că niște golani au asemenea îndrăzneală. CREANGĂ, P. 249. ♦ (Adjectival) Lipsit de haine, gol, dezbrăcat. Să-și ieie noră pe-o Satană? Că e săracă și golană; De ce nu vine ca să-i dau Pomană? COȘBUC, P. I 127. Ți-ai părăsit... căsuța Și pe bieții copilași I-ai lăsat golani, drumași. TEODORESCU, P. P. 554.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
golan a. cu totul gol. ║ m. sărac, cerșetor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
golán, -ă și -că adj. (d. gol; bg. golak, rus. golĕák, -ĕánka, id,). Iron. Goliman, sărac, răŭ îmbrăcat: zice că-s o sărîntoacă și o golană (Agîrb. Înț. 204 și 205).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
golan s. m., pl. golani
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
golan s. m., adj. m., pl. golani; f. sg. golană, g.-d. art. golanei, pl. golane
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
golan, golanisubstantiv masculin golană, golanesubstantiv feminin golan, golanăadjectiv
- 1. Om fără ocupație, care bate toată ziua drumurile fără să facă nimic util. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: coate-goale derbedeu haimana vagabond diminutive: golănel
- Ce umbli ca un golan, mă? DUMITRIU, V. L. 126. DLRLC
- N-ai martori – însamnă că ești o coadă de cîne... un golan pentru care nu-și pune obrazul nimeni. CAMILAR, N. II 313. DLRLC
- 1.1. Termen de dispreț folosit de clasele exploatatoare, la adresa celor săraci și exploatați. DLRLC
- Pintilie îl privi, parcă abia atunci îl descoperea. «Cum poate un golan ca ăsta să se încontreze cu mine?» cugeta el cu uimire. Împotrivirea pe care o găsea la coloniști îl supăra. SADOVEANU, P. M. 35. DLRLC
- Împăratului i-a fost de-a mirarea văzînd că niște golani au asemenea îndrăzneală. CREANGĂ, P. 249. DLRLC
-
-
- 2. Om sărac, zdrențăros, care nu are cu ce se îmbrăca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Să-și ieie noră pe-o Satană? Că e săracă și golană; De ce nu vine ca să-i dau Pomană? COȘBUC, P. I 127. DLRLC
- Ți-ai părăsit... căsuța Și pe bieții copilași I-ai lăsat golani, drumași. TEODORESCU, P. P. 554. DLRLC
-
- comentariu Pentru substantivul feminin este recomandată forma golancă. dexonline
etimologie:
- Gol (1.) + sufix -an. DEX '09 DEX '98