3 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GLÍE, glii, s. f. 1. Pământ; ogor; fig. patrie. ◊ Expr. Sub glie = în mormânt. 2. Brazdă de pământ (cu iarbă cu tot, câtă se poate desprinde odată cu hârlețul). – Et. nec.

glie sf [At: MARIAN, S. R. II, 178 / Pl: ~ii / E: nct] 1 (Pop) Brazdă de pământ cu iarbă (cât se poate desprinde cu hârlețul). 2 (Pop; pex) Pământ. 3 (Pop) Ogor. 4 (Fig) Țară. 5 (Reg; îe) Sub ~ În mormânt. 6 (Buc; înv) Brazdă cu o mlădiță de răchită înfiptă în ea, care se pune pe vârful stâlpilor la poartă în ajunul zilei de Sf. Gheorghe.

GLÍE, glii, s. f. (Pop.) 1. Pământ, ogor; fig. patrie. ◊ Expr. Sub glie = în mormânt. 2. Brazdă de pământ (cu iarbă cu tot, câtă se poate desprinde o dată cu hârlețul). – Et. nec.

GLÍE, glii, s. f. (Popular și poetic) 1. Pămînt; ogor, țarină. Dar cine-ai fost, noi totuși știm. Din glie o știe orice petic. Căci zborul nostru spre-nălțimi Tu l-ai deschis, om sovietic! DRAGOMIR, S. 47. Oamenii își zălogeau glia, vitele, sumanele. CAMILAR, N. I 332. Tu fii ostașul jertfei mari, depline: Ca dintr-un bob să odrăslească mia, Cu sîngele tău cald stropește glia! VLAHUȚĂ, O. A. I 26. ◊ Expr. Sub glie sau sub glii = în mormînt, îngropat. Străinul se odihnea sub glii. SADOVEANU, O. I 380. Dar George-al nostru cum o duce? – Sub glie, taică, și sub cruce. COȘBUC, P. I 101. ♦ Fig. Pămînt strămoșesc, țară, patrie. 2. Brazdă de pămînt. Pretutindeni gliile erau întoarse, schimbaseră culoarea pămîntului. CAMILAR, TEM. 90. Calul... Cu piciorul că-mi bătea, Glie din pămînt rupea. TEODORESCU, P. P. 610.

GLÍE1 s. f. (med.) nevroglie. (< germ. Glia)

GLÍE ~i f. 1) Brazdă de pământ cu iarbă, care poate fi desprinsă o singură dată cu hârlețul. 2) Teren pregătit special pentru culturi agricole; ogor; țarină. 3) Pământ strămoșesc. * Sub ~ (sau ~i) în mormânt. /<rus. glej, slov. glie

glie f. brazdă sămănată cu iarbă. [Cf. rus. GLYBA].

glíe f. (rus. gleĭ, rut. hleĭ, lut, nomol, hleĭ, rudă cu gr. glia, cleĭ. Din lat. glĕba, bulgăre, teren, moșie, s’ar fi făcut rom. gheaŭă, ĭar din rus. glýba, bulgăre, s’ar fi făcut glibă. Cp. și cu vsl. glina, lut). Trans. Munt. Mold. (Rar). Bucată de pămînt cu ĭarbă scoasă dintr’un loc și pusă aĭurea ca să oprească năruirea (lat. caespes). Poet. Supt glie, în pămînt (de ex., mort). V. glebă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

glie s. f., art. glia, g.-d. art. gliei; pl. glii

glíe s. f., art. glía, g.-d. art. glíei; pl. glii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GLÍE s. (Mold.) brazdă. (O ~ de pământ.)

GLÍE s. v. câmp, ogor, patrie, pământ, țară, țarină.

glie s. v. CÎMP. OGOR. PATRIE. PĂMÎNT. ȚARĂ. ȚARINĂ.

GLIE s. (Mold.) brazdă. (O ~ de pămînt.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

glíe (glíi), s. f.1. Pămînt, ogor. – 2. Pămînt, cîmp. Sl., din aceeași familie cu clisă; însă etimonul exact nu a fost încă identificat; cf. slov. glie „cocă, pap”, rut, rus. glej „lut, argilă” (DAR). Cel de al doilea sens este pur literar. După Körting 4166 și Tiktin, urmați de REW 3782, din lat. gleba, încrucișat cu rut. gliba.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

-GLIE „clei, gelatină, cleios, vîscos”. ◊ gr. glia „clei” > fr. -glie, germ. id., engl. -glia, it. id. > rom. -glie.

Intrare: glie (med.)
glie1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glie
  • glia
plural
  • glii
  • gliile
genitiv-dativ singular
  • glii
  • gliei
plural
  • glii
  • gliilor
vocativ singular
plural
Intrare: glie (pământ)
glie1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • glie
  • glia
plural
  • glii
  • gliile
genitiv-dativ singular
  • glii
  • gliei
plural
  • glii
  • gliilor
vocativ singular
plural
Intrare: glie (suf.)
glie3 (suf.)
sufix (I7-S)
  • glie
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

glie, gliisubstantiv feminin

etimologie:

glie, gliisubstantiv feminin

  • 1. Ogor, pământ, țarină. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dar cine-ai fost, noi totuși știm. Din glie o știe orice petic. Căci zborul nostru spre-nălțimi Tu l-ai deschis, om sovietic! DRAGOMIR, S. 47. DLRLC
    • format_quote Oamenii își zălogeau glia, vitele, sumanele. CAMILAR, N. I 332. DLRLC
    • format_quote Tu fii ostașul jertfei mari, depline: Ca dintr-un bob să odrăslească mia, Cu sîngele tău cald stropește glia! VLAHUȚĂ, O. A. I 26. DLRLC
    • chat_bubble Sub glie sau sub glii = în mormânt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: îngropat
      • format_quote Străinul se odihnea sub glii. SADOVEANU, O. I 380. DLRLC
      • format_quote Dar George-al nostru cum o duce? – Sub glie, taică, și sub cruce. COȘBUC, P. I 101. DLRLC
  • 2. Brazdă de pământ (cu iarbă cu tot, câtă se poate desprinde odată cu hârlețul). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Pretutindeni gliile erau întoarse, schimbaseră culoarea pămîntului. CAMILAR, TEM. 90. DLRLC
    • format_quote Calul... Cu piciorul că-mi bătea, Glie din pămînt rupea. TEODORESCU, P. P. 610. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.