3 intrări
30 de definiții
din care- explicative (18)
- morfologice (7)
- specializate (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FRAZĂ, fraze, s. f. 1. Unitate sintactică alcătuită din două sau mai multe propoziții, care se află în raport de coordonare sau de subordonare, exprimând una sau mai multe judecăți. ♦ Fel de exprimare. 2. (În sintagma) Frază muzicală = unitate muzicală alcătuită dintr-o succesiune de sunete cu un sens expresiv propriu. – Din fr. phrase, lat. phrasis.
frază sf [At: MAIORESCU, CR. II, 181 / Pl: ~ze / E: fr phrase, lat phrasis] 1 (Grm) îmbinare de propoziții, care se află în raport de coordonare sau de subordonare, exprimând una sau mai multe judecăți. 2 Fel de exprimare. 3 (Prt; lpl) Afirmații emfatice și lipsite de sinceritate. 4 (Îs) ~ muzicală Unitate muzicală alcătuită dintr-o succesiune de sunete cu sens expresiv propriu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FRAZĂ, fraze, s. f. 1. Îmbinare de propoziții, care se află în raport de coordonare sau de subordonare, exprimând una sau mai multe judecăți. ♦ Fel de exprimare. 2. (În sintagma) Frază muzicală = unitate muzicală alcătuită dintr-o succesiune de sunete cu un sens expresiv propriu. – Din fr. phrase, lat. phrasis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de zaraza_joe
- acțiuni
FRAZĂ, fraze, s. f. 1. (Gram.) Îmbinare de propoziții, aflate între ele în raport de coordonare sau de subordonare și exprimînd una sau mai multe judecăți. Limba scrierilor bisericești se deosebea de limba vorbită prin frazele sale lungi și greoaie. ROSETTI, S. L. 18. Titu Herdelea se spăimîntă. Îl durea numai închipuirea că va rămînea iarăși singur, cu articolul neterminat, în căutarea frazei de efect. REBREANU, R. I 246. Fraza se deschidea, se lărgea, într-o bogăție de cuvinte sonore, puternice, emoționante. VLAHUȚĂ, O. A. III 11. ♦ Fel de exprimare. Azi, cînd fraza lustruită nu ne poate înșela. EMINESCU, O. I 151. 2. (În expr.) Frază muzicală = succesiune de sunete alcătuind un tot unitar (motiv sau melodie).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRAZĂ s.f. 1. (Gram.) Unitate sintactică constituită din două sau mai multe propoziții aflate între ele în raport de coordonare sau de subordonare; (p. restr.) propoziție. ♦ Mod de exprimare. 2. Frază muzicală = succesiune de sunete muzicale care formează o unitate. [< fr. phrase, it. frase, cf. gr. phrasis].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRAZĂ s. f. 1. unitate sintactică din două sau mai multe propoziții în raport de coordonare sau subordonare. 2. (muz.) unitate a discursului melodic delimitată de două cadențe. (< fr. phrase)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FRAZĂ ~e f. 1) gram. Unitate comunicativă, alcătuită din două sau mai multe propoziții, aflate în raport de coordonare sau de subordonare. 2): ~ muzicală unitate muzicală alcătuită dintr-o succesiune de sunete, îmbinate după legile armoniei. [G.-D. frazei] /<fr. phrase, lat. phrasis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
frază f. 1. adunare de propozițiuni sau de vorbe formând un sens complet; 2. mod pretențios de a vorbi: a face fraze; 3. Muz. șir de sunete formând un tot complet și armonic.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*fráză f., pl. e (vgr. phrásis, d. phrázo, exprim, zic). Reuniune de propozițiunĭ saŭ de vorbe care formează un înțeles complet. A face fraze, a vorbi pretențios. Muz. Șir de sunete regular și armonic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRAZA, frazez, vb. I. Intranz. (Muz.) A scoate în evidență, la executarea unei bucăți, ritmul frazei muzicale; a face să se desprindă în mod distinct părțile care compun ideea muzicală. – Din fr. phraser.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRAZA, frazez, vb. I. Intranz. (Muz.) A scoate în evidență, la executarea unei bucăți, ritmul frazei muzicale; a face să se desprindă în mod distinct părțile care compun ideea muzicală. – Din fr. phraser.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
fraza vi [At: CARAGIALE, N. F. 100 / Pzi: ~zez / E: fr fraser] 1 vi (Muz) A scoate în evidență, la executarea unei bucăți, ritmul frazei muzicale. 2 vi (Muz) A face să se desprindă în mod distinct părțile care compun ideea muzicală. 3 vt(a) (Nob) A construi fraze frumoase, în scris și în vorbire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FRAZA, frazez, vb. I. Intranz. A scoate în evidență, la executarea unei bucăți, ritmul frazei muzicale, a face să se desprindă în mod distinct părțile care compun ideea muzicală. Era pianistă și nu tocmai mediocră, descifra sigur și fraza cu gust și pricepere. CARAGIALE, N. F. 100.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRAZA vb. I. tr. A scoate în evidență ritmul frazei muzicale la executarea unei bucăți. [< fr. phraser].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FRAZA vb. tr. 1. a scoate în evidență ritmul frazei muzicale la executarea unei bucăți. 2. (ir.) a vorbi, a scrie afectat. (< fr. phraser)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
FRAZEO-, -FRAZĂ, -FRAZIE elem. „exprimare, vorbire, limbaj”. (< fr. phraséo-, -phrase, -phrasie, cf. gr. phrasis, -seos)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
-FRAZIE elem. frazeo-.
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A FRAZA ~ez tranz. (piese muzicale) A executa delimitând frazele. /<fr. phraser
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*frazéz v. intr. (fr. phraser). Iron. Fac fraze, torn la vorbe goale.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
frază s. f., g.-d. art. frazei; pl. fraze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
frază s. f., g.-d. art. frazei; pl. fraze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
frază s. f., g.-d. art. frazei; pl. fraze
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
frază.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
fraza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. frazez, 3 frazează; conj. prez. 1 sg. să frazez, 3 să frazeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fraza (a ~) vb., ind. prez. 3 frazează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fraza vb., ind. prez. 1 sg. frazez, 3 sg. și pl. frazează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
frază (germ. Satz; fr. phrase; engl. phrase; it. frase), unitate a discursului melodic delimitată de două cadențe (1). Trăsăturile distinctive, modalitățile de decupare din context și unitățile subordonate sau supraordonate f. sunt controversate. În situația în care motivele* componente au câte două măsuri* fiecare, f. se extinde la 16 măsuri. F. subordonează: semifraza, grupul și motivul și este subordonată de perioadă* și de dubla perioadă. F. care nu se conformează modelului structural simetric propus constituie un caz deviant. ♦ V. d’Indy preia și dezvoltă teoria riemanniană asupra f., propunând însă anumite modificări de ordin terminologic. În concepția lui d’Indy și a discipolilor săi de la Schola Cantorum*, f. (coincidență cu f. riemannniană) este alcătuită din două sau mai multe perioade (coincidențe cu semifrazele riemanniene), iar acestea din urmă din grupuri. ♦ Astăzi, majoritatea școlilor muzicale (inclusiv cea românească) denumesc f. unitatea melodică cu dimensiunea de aproximativ 4 măsuri care subordonează două motive a câte două măsuri, fiecare motiv fiind decompozabil în celule*; f. se încadrează astfel în perioade și, în continuare, în duble perioade. Este de reținut că teoriile asupra f. trebuie înțelese în relație cu teoriile asupra unităților sub- și supraordonate (motiv, perioadă etc.). În prezent f. nu mai constituie una din preocupările centrale ale muzicologiei*, întrucât în discursul melodic contemporan se construiește pe principii diferite de cele clasice. Cele mai valoroase și mai fine precizări asupra f. rămân cele ale lui H. Riemann și V. d’Indy.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FRAZĂ s. f. (< fr. phrase, it. frase, cf. gr. phrasis „vorbire”): unitate sintactică superioară, constituită din două sau mai multe propoziții (dintre care măcar una, obligatoriu, principală) aflate în raport de coordonare, în raport de subordonare sau în raport de coordonare și de subordonare, ca în exemplele „Fiul craiului, punându-i zăbala la gură, încalecă1 / și / atunci calul odată zboară cu dânsul până la nouri2 / și / apoi se lasă jos ca o săgeată”3 / (Ion Creangă); „Trecu grabnic în vagonul soldaților,1 / se înghesui printre țăranii de pe coridor2 / (L. Rebreanu); ”Ar fi de dorit însă1 / ca ostenelile acelor puțini2 / ce se străduiesc pentru folosul obștesc3 / să fie cunoscute„2 / (C. Negruzzi); ”Tot ar fi voit1 / să știe2 / dacă el trece3 / ori /nu4 /; și / o adâncă întristare o cuprindea5 / când se ivea în mintea ei gândul6 / că el ar putea7 / să plece mai departe8 / fără ca să treacă pe aici9 / (I. Slavici). ◊ ~ incidentă: f. intercalată între propozițiile altei f., fără legătură sintactică cu acestea și despărțite de ele prin linie de pauză, ca de exemplu „Spun – nu știu1 / de e așa2 – că lupii... au ales o deputăție dintre ei” (C. Negruzzi). ◊ ~ „intercalată”: grup de două sau mai multe propoziții, așezate între componentele unei propoziții din interiorul f., legat sintactic de acestea și despărțit de ele prin virgulă, ca de exemplu „Firește1 / că,2 / oricât s-ar fi străduit3 / să-l convingă,4 / totul ar fi fost zadarnic”2/. ◊ ~ echivocă: f. neclară, ambiguă, confuză, datorată folosirii necorespunzătoare a unor cuvinte, legăturilor accidentale dintre acestea, gândirii neorganizate a vorbitorilor, ca în exemplul „Nouă copii, coane Fănică, să trăiți! nu mai puțin... Statul n-are idee1 / de ce face omul acasă...”2 / (I. L. Caragiale).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
-FRAZĂ „vorbire, exprimare, explicare”. ◊ gr. phrasis „vorbire, fel de a vorbi” > fr. phrase-, germ. id., engl. id. > rom. -frază.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
FRAZEO- „exprimare, vorbire, limbaj”. ◊ gr. phrasis, eos „vorbire, exprimare” > fr. phraséo-, germ. id. > rom. frazeo-. □ ~log (v. -log), s. m. și f., persoană care se exprimă în fraze meșteșugite, dar lipsite de conținut; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Manieră de a alcătui frazele, proprie unui scriitor sau unei limbi. 2. Exprimare fără conținut, care ascunde sărăcia de idei.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
-FRAZIE „exprimare, vorbire, limbaj”. ◊ gr. phrasis „elocuțiune, vorbire, frază” > fr. -phrasie, germ. id., it. -frasia > rom. -frazie.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
frază, frazesubstantiv feminin
- 1. Unitate sintactică alcătuită din două sau mai multe propoziții, care se află în raport de coordonare sau de subordonare, exprimând una sau mai multe judecăți. DEX '09 DLRLC DN
- Limba scrierilor bisericești se deosebea de limba vorbită prin frazele sale lungi și greoaie. ROSETTI, S. L. 18. DLRLC
- Titu Herdelea se spăimîntă. Îl durea numai închipuirea că va rămînea iarăși singur, cu articolul neterminat, în căutarea frazei de efect. REBREANU, R. I 246. DLRLC
- Fraza se deschidea, se lărgea, într-o bogăție de cuvinte sonore, puternice, emoționante. VLAHUȚĂ, O. A. III 11. DLRLC
- 1.1. Fel de exprimare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Azi, cînd fraza lustruită nu ne poate înșela. EMINESCU, O. I 151. DLRLC
-
-
- Frază muzicală = unitate muzicală alcătuită dintr-o succesiune de sunete cu un sens expresiv propriu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- phrase DEX '09 DEX '98 DN
- phrasis DEX '09 DEX '98 DN
fraza, frazezverb
- 1. A scoate în evidență, la executarea unei bucăți, ritmul frazei muzicale; a face să se desprindă în mod distinct părțile care compun ideea muzicală. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Era pianistă și nu tocmai mediocră, descifra sigur și fraza cu gust și pricepere. CARAGIALE, N. F. 100. DLRLC
-
- 2. A vorbi, a scrie afectat. MDN '00
etimologie:
- phraser DEX '09 DEX '98 DN
frazeoelement de compunere, prefix
- 1. Element de compunere cu semnificația „exprimare, vorbire, limbaj”. MDN '00
etimologie:
- phraséo-, -phrase, -phrasie MDN '00