3 intrări

school Articole pe această temă:

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FÓLIO, foliouri, s. n. 1. Format de hârtie sau de carte obținut prin îndoirea colii de hârtie o singură dată. 2. Filă de registru, de carte sau de manuscris numerotată o singură dată, pe o singură față, pentru ambele pagini. [Pr.: -li-o] – Din lat. [in]folio, fr. folio.

folio sns [At: CONTEMP, S. II, 1949 / P: ~li-o / V: ~iu (P: ~liu) / E: lat (in)folio, fr folio] 1 Format de hârtie sau de carte obținut prin îndoirea colii de hârtie o singură dată. 2 Număr al unei pagini. 3 Filă de registru, de carte sau de manuscris numerotată o singură dată, pe o singură față, pentru ambele pagini. 4 Peliculă care, aplicată pe o hârtie subțire, servește la imprimarea titlurilor pe copertele legate în pânză sau piele.

FÓLIO s. n. 1. Format de hârtie sau de carte obținut prin îndoirea colii de hârtie o singură dată. 2. Filă de registru, de carte sau de manuscris numerotată o singură dată, pe o singură față, pentru ambele pagini. [Pr.: -li-o] – Din lat. [in]folio, fr. folio.

FÓLIO s. n. Filă de registru, de carte sau de manuscris, numerotată o singură dată pentru ambele pagini. – Pronunțat: -li-o.

FÓLIO s.n. 1. Foaie de hârtie îndoită o singură dată și formând o coală de format mare, numerotată pe o singură parte. V. in-folio. ♦ Număr al unei pagini. 2. Peliculă care, aplicată pe o hârtie subțire, servește la imprimarea titlurilor pe copertele legate în pânză sau piele. [Pron. -li-o. / < fr. folio, cf. it. foglio, lat. folium – foaie].

FÓLIO s. n. 1. foaie de hârtie îndoită o singură dată și formând o coală de format mare, numerotată pe o singură parte. ◊ număr al unei pagini. 2. peliculă care, aplicată pe o hârtie subțire, servește la imprimarea titlurilor pe copertele legate în pânză sau piele. (< fr. folio, lat. /in/folio)

FÓLIO n. 1) Format de carte care se obține printr-o singură îndoire a colii de hârtie. 2) Suprafață formată din două pagini alăturate, numerotate o singură dată. [Sil. -li-o] /<lat. [in] folio, fr. folio

folio n. 1. foaie de carte sau registru, coprinzând recto și verso; 2. cifră scrisă în susul fiecărei foi. V. in-folio.

*fólio n., pl. tot așa saŭ foliurĭ (lat. folio, ablativu d. folium, foaĭe). Rar. Număr de pagină. V. in-folio.

IN-FÓLIO, adj. invar., (2) in-foliuri,[1] s. n. 1. Adj. invar. (Despre formatul unei cărți) În care coala de hârtie este îndoită în două, formând patru pagini. 2. S. n. Carte care are acest format. [Pr.: -li-o] – Loc. lat.

  1. Conform DOOM2 forma de plural este in-foliouri. gall

in-folio [At: NEGRUZZI, S. I, 4 / P: ~li-o / E: lat in folio] 1-2 sni, ain (Format al unui volum) în care coala de hârtie imprimată este împăturită în două, formând patru pagini. 3 sni Carte in folio (2).

IN-FÓLIO adj. invar. (Despre formatul unei cărți) În care coala de hârtie este îndoită în două, formând patru pagini; (despre cărți, adesea substantivat) care are acest format. [Pr.: -li-o] – Loc. lat.

IN-FÓLIO adj. invar. (Despre formatul unei cărți) În care coala de hîrtie este îndoită în două, formînd patru pagini; (despre cărți) care are acest format. Găsim vreo 80 manuscripte slavone... scrise cu litere capitale și minuscule, de formatele in-folio. ODOBESCU, S. I 343.

IN-FÓLIO adj., s.n.invar. (Format) în care coala de hârtie imprimată este împăturită în două, formând patru pagini; (carte) care are acest format. [Pron. -li-o. / < fr., lat. in-folio].

IN-FÓLIO adj. inv., s. n. (format) în care coala de hârtie imprimată este împăturită în două (patru pagini). (< fr., lat. in folio)

IN-FÓLIO adj. invar. 1) (despre formatul unei cărți) Care are coala de hârtie îndoită în două, formând patru pagini. 2) (despre cărți) Care are formatul unei astfel de coli. [Sil. -li-o] /Cuv. lat.

in-folio n. 1. formatul uneicărți a cării foaie de tipar e îndoită în două și face patru pagini; 2. carte cu acest format.

*in-fólio n., pl. tot așa saŭ in-foliurĭ (fr. [d. lat.] in-folio. V. folio, foliant). Formatu uneĭ foĭ îndoite numaĭ în 2 (4 paginĭ). Carte de acest format: un in-folio.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

fólio (format, filă) (-li-o) s. n., art. fólioul; pl. fóliouri; abr. f/f.

arată toate definițiile

Intrare: folio
  • silabație: fo-li-o info
substantiv neutru (N74)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • folio
  • folioul
  • foliou‑
plural
  • foliouri
  • foliourile
genitiv-dativ singular
  • folio
  • folioului
plural
  • foliouri
  • foliourilor
vocativ singular
plural
Intrare: in-folio (adj.)
in-folio2 (adj.) adjectiv invariabil
  • silabație: -li-o info
compus
  • in-folio
Intrare: in-folio (s.n.)
in-folio1 (s.n.) substantiv neutru
  • silabație: -li-o info
substantiv neutru compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • in-folio
  • in-folioul
plural
  • in-foliouri
  • in-foliourile
genitiv-dativ singular
  • in-folio
  • in-folioului
plural
  • in-foliouri
  • in-foliourilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

folio

  • 1. Format de hârtie sau de carte obținut prin îndoirea colii de hârtie o singură dată.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
  • 2. Filă de registru, de carte sau de manuscris numerotată o singură dată, pe o singură față, pentru ambele pagini.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • diferențiere Suprafață formată din două pagini alăturate, numerotate o singură dată.
      surse: NODEX
    • 2.1. Număr al unei pagini.
      surse: DN
  • 3. Peliculă care, aplicată pe o hârtie subțire, servește la imprimarea titlurilor pe copertele legate în pânză sau piele.
    surse: DN
  • comentariu abreviere f/f
    surse: DOOM 2

etimologie:

in-folio (adj.)

  • 1. (Despre formatul unei cărți) În care coala de hârtie este îndoită în două, formând patru pagini.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN Șăineanu, ed. VI Scriban attach_file un exemplu
    exemple
    • Găsim vreo 80 manuscripte slavone... scrise cu litere capitale și minuscule, de formatele in-folio. ODOBESCU, S. I 343.
      surse: DLRLC

etimologie:

in-folio (s.n.)

  • 1. Carte care are un format in-folio.
    surse: DEX '09 DLRLC DN Șăineanu, ed. VI Scriban

etimologie: