filare sf [At: IONESCU-MUSCEL, FIL. 59 / Pl: ~lări / E: fila] 1 Răsucire a fibrelor dintr-un material textil (bumbac, cânepă etc.) pentru a-l transforma în fire Si: filat¹ (1), toarcere. 2 Răsfirare în mână, una câte una, a cărților de joc (astfel încât să se vadă numai inițialele din colțul din stânga de sus) Si: filat¹ (2). 3 Tăiere într-un anumit fel a șuvițelor dintr-un păr prea des Si: filat¹ (3). 4 Desfășurare lentă a lanțului ancorei, al parâmei etc. (în momentul acostării sau al plecării navei) Si: filat¹ (4). 5 Ardere defectuoasă a fitilului unei lămpi Si: filat¹ (5). 6 (Fam) Urmărire discretă a cuiva (fără ca persoana urmărită să observe) Si: filaj (2), filat¹ (6). 7 (Muz) Creștere treptată de la piano la forte și descreștere similară a unei note prelungite Si: filat¹ (7). 8 Zbor orizontal la înălțime mică, cu viteza redusă pentru aterizare Si: filat¹ (8).

FILARE s. f. Acțiunea de a fila. Filarea fibrelor de bumbac.

FILARE s.f. Acțiunea de a fila și rezultatul ei; filat. [< fila].

FILA, filez, vb. I. 1. Tranz. A răsuci fibrele dintr-un material textil (bumbac, cânepă etc.) pentru a-l transforma în fire; a toarce. 2. Tranz. A răsfira în mână, încet și una câte una, cărțile de joc (astfel încât să se vadă numai inițialele din colțul din stânga de sus). 3. Tranz. A tăia într-un anumit fel șuvițe dintr-un păr prea des. 4. Tranz. A desfășura lent lanțul ancorei, o parâmă etc. (în momentul acostării sau plecării navei). 5. Intranz. (Despre lămpi cu fitil) A arde rău, pâlpâind și scoțând fum. 6. Tranz. A urmări în mod discret pe cineva (fără ca cel urmărit să observe). – Din fr. filer, lat. filare.

fila [At: MARX, C. 194 / Pzi: ~lez / E: fr filer, lat filare] 1 vt A răsuci fibrele dintr-un material textil (bumbac, cânepă etc.) pentru a-l transforma în fire Si: a toarce. 2 vt A răsfira în mână, încet și una câte una, cărțile de joc (astfel încât să se vadă numai inițialele din colțul din stânga de sus). 3 vt A tăia într-un anumit fel șuvițe dintr-un păr prea des. 4 A desfășura încetul cu încetul lanțul ancorei, o parâmă etc. (în momentul acostării sau al plecării navei). 5 vi (D. lămpi cu fitil) A arde defectuos, pâlpâind și scoțând fum. 6 vt (Fam) A urmări în mod discret pe cineva (fără ca cel urmărit să observe). 7 vi (Nob) A lucra la un fileu. 8 vt (Muz) A crește treptat de la piano la forte și a descrește în același fel o notă prelungită. 9 vt^[1] A zbura orizontal la înălțime mică, reducând viteza pentru aterizare.

filar, ~ă a [At: DN³ / Pl: ~i, ~e / E: ns cf it filare] În formă de fir.

FILA, filez, vb. I. 1. Tranz. A răsuci fibrele dintr-un material textil (bumbac, cânepă etc.) pentru a-l transforma în fire; a toarce. 2. Tranz. A răsfira în mână, încet și una câte una, cărțile de joc (astfel încât să se vadă numai inițialele din colțul din stânga de sus). 3. Tranz. A tăia într-un anumit fel șuvițe dintr-un păr prea des. 4. Tranz. A desfășura încetul cu încetul lanțul ancorei, o parâmă etc. (în momentul acostării sau plecării navei). 5. Intranz. (Despre lămpi cu fitil) A arde rău, pâlpâind și scoțând fum. 6. Tranz. A urmări în mod discret pe cineva (fără ca cel urmărit să observe). – Din fr. filer, lat. filare.

FILA, filez, vb. I. 1. Tranz. (Text.) A răsuci la un loc fibrele dintr-un material textil (bumbac, mătase, cînepă etc.) pentru a-l transforma în fire; a toarce. 2. Tranz. A răsfira în mînă, încet și una cîte una, cărțile de joc, privind cifrele și inițialele numelor figurilor de la colțul stîng de sus al cărților. Părintele Zoiei Vesbianu fila cartoanele cu cea mai deplină fericire scrisă pe figura osoasă. C. PETRESCU, Î. I 173. 3. Tranz. A tăia din grosimea părului pentru a-l face mai rar. 4. Intranz. (Despre lămpi cu fitil) A arde pîlpîind și scoțînd fum. 5. Tranz. A urmări pe cineva, fără ca cel urmărit să observe. 6. Tranz. (Muz.) A începe piano o notă prelungită, a o crește treptat pînă la forte și a o descrește apoi în același fel.

FILA vb. I. 1. tr. A transforma un material textil în fire sau în ață. 2. tr. A răsfira în mînă, pe rînd, cărțile de joc. 3. tr. A urmări (pe cineva) discret, fără a fi observat de acesta. 4. tr. (Muz.) A crește treptat de la piano la forte și a descrește în același fel o notă prelungită. 5. tr. A tăia șuvițe de păr pentru a-l rări. 6. tr. (Mar.) A desfășura lent o parîmă, o manevră sau lanțul ancorei. 7. intr. (Despre fitilul de lampă, p. ext. despre lămpi) A arde cu pîlpîiri și scoțînd fum. 8. tr.^[1] A zbura orizontal la înălțime mică, reducînd viteza pentru aterizare. [< fr. filer, it. filare].

FILAR, -Ă adj. În formă de fir. [Cf. it. filare].

FILA vb. I. tr. 1. a transforma un material textil în fire. 2. a răsfira în mână cărțile de joc. 3. (fig.) a urmări (pe cineva) discret, fără a fi observat de acesta. 4. (muz.) a cânta o notă prelungită, făcând să varieze intensitatea. 5. a tăia șuvițe de păr pentru a-l rări. 6. (mar.) a desfășura lent o parâmă, o manevră sau lanțul ancorei. II. intr. 1. (despre lămpi cu fitil) a arde cu pâlpâiri și scoțând fum. 2. (despre avioane) a zbura orizontal la înălțime mică, pentru aterizare. (< fr. filer, lat. filare)

FILAR, -Ă adj. în formă de fir. (< fr. filaire)

A FILA ~ez 1. tranz. 1) (materiale textile) A transforma în fire prin răsucire. 2) (frânghii, cabluri etc.) A desfășura încetul cu încetul. 3) (cărțile de joc) A răsfira treptat (astfel ca să se vadă numai inițialele). 4) (părul) A face să devină mai rar (prin înlăturarea unor șuvițe). 5) (persoane) A urmări pe ascuns. 6) (note muzicale) A interpreta, modificând treptat intensitatea (de la piano până la forte și invers). 2. intranz. înv. (despre lămpi cu fitil) A arde pâlpâind și scoțând fum. /<fr. filer, lat. filare

filà v. 1. a curge încet: siropul filează când îl turnăm; 2. a lăsa să iasă un fum des: lampa filează (= fr. filer).

*filéz v. tr. (fr. filer, a toarce, d. fil, fir. V. fir). Barb. Torc. Strecor altuĭa o carte la joc. Curg gros (ca unt-de-lemnu, ca siropu). V. intr. Fumeg, vorbind despre o lampă.

filare s. f., g.-d. art. filării; pl. filări

filare s. f., g.-d. art. filării; pl. filări

filare s. f., g.-d. art. filării; pl. filări

fila (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. filez, 3 filează; conj. prez. 1 sg. să filez, 3 să fileze

fila (a ~) vb., ind. prez. 3 filează

fila vb., ind. prez. 1 sg. filez, 3 sg. și pl. filează

filar adj. m., pl. filari, f. sg. filară, pl. filare

fila (filez, filat), vb. – 1. A întinde, a desfășura (o parîmă etc.). – 2. A urmări pe cineva. – 3. (Despre lămpi de gaz) A arde rău, scoțînd fum. Fr. filer „a toarce”. – Der. filatură, s. f. (fabrică de țesături; urmărire), din fr. filature; fileu, s. n. (rețea, plasă; rețea de ață pentru păr), din fr. filet.

a-i fila (cuiva) o lampă expr. a fi nebun / smintit / țicnit.

FILARE s. 1. (TEXT.) filat, toarcere, tors, (rar) torcătură. 2. v. filaj.

FILARE s. (TEXT.) filat, toarcere, tors, (rar) torcătură.

FILA vb. (TEXT.) a toarce. (A ~ lâna.)

FILA vb. (TEXT.) a toarce. (A ~ lîna.)