4 intrări
62 de definiții
din care- explicative (25)
- morfologice (13)
- relaționale (10)
- enciclopedice (14)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FERICIT, -Ă, fericiți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească. 2. Adj. Care aduce fericire, provoacă mulțumire; care este bun, favorabil. 3. S. m. Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de papă. – V. ferici.
fericit, ~ă [At: CORESI, EV. 11/2 / Pl: ~iți, ~e / E: ferici] 1-2 smf, a (Persoană) care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească. 3 a Care aduce fericire (1). 4 a Care este bun, favorabil. 5 sm (Bis) Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de papă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FERICIT, -Ă, fericiți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească, plin de bucurie. 2. Adj. Care aduce fericire, provoacă mulțumire; care este bun, favorabil. 3. S. m. Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de papă. – V. ferici.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERICIT, -Ă, fericiți, -te, adj. 1. Care se află într-o stare de mare mulțumire sufletească, plin de bucurie. Privea fericită copila, Zîmbind către anii ce vin. FRUNZĂ, Z. 12. Ești fericită ca o zi cu soare. D. BOTEZ, P. O. 100. Amîndoi se duceau fericiți în odaia lor. VLAHUȚĂ, O. A. 118. ◊ (În exclamații) Fericit acel ce calcă tirania sub picioare! ALECSANDRI, P. A. 82. ◊ (Substantivat) Se bucura de frumusețea florilor... ca un fericit. ISPIRESCU, L. 8. 2. Care aduce fericire, satisface, provoacă mulțumire, care este bun, favorabil. Alegere fericită. ▭ Ghiță pîndea și-și ațintea urechea, nădăjduind o întîmplare fericită. SADOVEANU, M. C. 205. Noi nu vorbim de excepții fericite, ci de regula generală. GHEREA, ST. CR. II 339. Ce vînt fericit te-o adus pe la noi? ALECSANDRI, T. I 350.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERICIT ~tă (~ți, ~te) 1) și substantival v. A FERICI. 2) Care aduce fericire. Întâmplare ~tă. /v. a ferici
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
fericit a. 1. care se bucură de fericire: om fericit; 2. care face plăcere, bucurie: întâmplare fericită; 3. cel ce se bucură de fericirea cerească: fericitul întru amintire.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fericít, -ă adj. (d. fericesc). Care e în stare de fericire: om fericit. Plăcut, norocos: întîmplare fericită. Titlu respectuos dat morților: fericitu întru amintire.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FELICITA, felicit, vb. I. Tranz. A adresa cuiva cuvinte de laudă pentru un succes obținut; a exprima cuiva urări de fericire cu prilejul unui eveniment important, al unei aniversări etc., a gratula. ♦ Refl. (Fam.) A se socoti mulțumit, satisfăcut, fericit (pentru rezultatul obținut, pentru atitudinea avută etc.). [Var.: (înv.) fericita vb. I] – Din fr féliciter.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERICI, fericesc, vb. IV. 1. Tranz. A considera pe cineva fericit. ♦ Refl. (Fam.) A se socoti mulțumit, satisfăcut (pentru cele făcute); a se felicita. ♦ (Rar) A felicita. ♦ (Înv.) A slăvi, a glorifica. 2. Tranz. și refl. A face sau a deveni fericit. – Din ferice.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERICITA vb. I v. felicita.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERICITA vb. I v. felicita.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERICITA vb. I v. felicita.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
felicita [At: NEGRUZZI, S. I, 6 / V: (înv) feri~ / Pzi: felicit, (înv) ~tez / E: fr féliciter] 1 vt A spune cuiva cuvinte de laudă pentru un succes obținut. 2 vt A-i ura de fericire cuiva, cu prilejul unui eveniment important, al unei aniversări etc. 3 vt (Îe) A se felicita pentru sau că... A fi mulțumit în urma estimării efectelor unei acțiuni întreprinse, a unei atitudini luate etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ferici [At: CORESI, PS. 108 / Pzi: ~icesc / E: ferice] 1-2 vtr A face sau a deveni fericit Si: (înv) a noroci. 3 vt A considera pe cineva fericit Si: (înv) a ferica1 (1). 4 vr (Fam) A se socoti mulțumit (pentru cele făcute) Si: a se felicita. 5 vt (Rar) A felicita. 6 vt (înv) A slăvi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
fericita v vz felicita
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FELICITA, felicit, vb. I. Tranz. A adresa cuiva cuvinte de laudă pentru un succes obținut; a exprima cuiva urări de fericire cu prilejul unui eveniment important, al unei aniversări etc., a gratula. ♦ (Fam.) A se socoti mulțumit, satisfăcut, fericit (pentru rezultatul obținut, pentru atitudinea avută etc.). [Var.: (înv.) fericita vb. I.] – Din fr. féliciter.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
FERICI, fericesc, vb. IV. 1. Tranz. A considera, a socoti pe cineva fericit. ♦ Refl. (Fam.) A se socoti mulțumit, satisfăcut (pentru cele făcute); a se felicita. ♦ (Rar) A felicita. ♦ (Înv.) A slăvi, a proslăvi, a glorifica. 2. Tranz. și refl. A face sau a deveni fericit. – Din ferice.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FELICITA, felicit, vb. I. Tranz. A adresa cuiva cuvinte de laudă pentru un succes obținut, pentru o realizare însemnată etc.; a exprima urări de fericire, de izbîndă pentru viitor cu prilejul unui eveniment important, al unei aniversări etc. lartă-mă că, dintre toți prietenii cari m-au felicitat de ziua mea, pe dumneata te-am lăsat să-ți răspund la urmă. CARAGIALE, O. VII 298. Arhiepiscopul de Novgorod, unul din oamenii cei mai luminați a Rusiei pe atunce, felicită pre autorul anonim prin versuri. NEGRUZZI, S. II 146. Primesc vizita directorului teatrului... mai întîi mă felicită asupra succeselor dobîndite în seara ajunului. RUSSO, O. 138. ♦ Refl. (Familiar) A se socoti mulțumit, fericit, satisfăcut (pentru rezultatul obținut). – Accentuat și: felicit. - Prez. ind. și: (învechit) felicitez (IBRĂILEANU, SP. CR. 146). – Variantă: (învechit) fericita (NEGRUZZI, S. I 6) vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERICI, fericesc, vb. IV. Tranz. 1. A considera, a numi, a socoti pe cineva fericit; a felicita. Toată lumea fericește pe Serdici. SAHIA, N. 113. Am fost unanimi în a ferici... pe amicul Manolache de cît noroc a avut și are. CARAGIALE, S. 124. Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l... Ce-o să aibă din acestea pentru el bătrînul dascăl? EMINESCU, O. I 133. Dă-mi voie, dragă, să te sărut și să te fericesc de odorul ce-ai să capeți. ALECSANDRI, T. I 223. ♦ (Învechit) A slăvi, a proslăvi, a glorifica. Fericim pe izvoditorii cărții romînești. GOLESCU, Î. 21. 2. A face pe cineva fericit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FELICITA vb. I. tr. A spune cuiva cuvinte de laudă, urări cu ocazia unei aniversări, a unui eveniment important, a unor succese etc. ♦ refl. (Fam.) A se socoti fericit, mulțumit pentru un rezultat obținut. [P.i. felicit, -tez, 3,6 -tă. / < fr. féliciter, it. felicitare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FELICITA vb. I. tr. a spune cuiva cuvinte de laudă, urări cu ocazia unei aniversări, a unui eveniment important etc. II. refl. (fam.) a se socoti mulțumit pentru un rezultat obținut. (< fr. féliciter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A FELICITA felicit tranz. A trata cu urări de bine, exprimând admirație (în legătură cu un eveniment). /<fr. féliciter
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A FERICI ~esc tranz. 1) A face fericit. 2) înv. A ridica în slăvi; a slăvi; a preamări; a glorifica. /Din ferice
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
felicità v. a complimenta pentru un eveniment fericit.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fericì v. 1. a face fericit; 2. a se crede fericit.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*felícit și -éz, a -á v. tr. (lat. felicito, -áre, a face fericit, d. felix, -ćis, fericit). Complimentez pe cineva p. un succes, p. un eveniment fericit. V. refl. Mă aplaud singur: lupu, răpind oaĭa, se felicită. V. herelisesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
fericésc v. tr. (d. ferice). Fac fericit. Consider fericit: nu ferici pe nimenĭ! – Vechĭ, feríc, a -á, fericesc, socotesc fericit. Ban. Urez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!fericit2 s. m., pl. fericiți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
fericit1 adj. m., pl. fericiți; f. fericită, pl. fericite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
fericit2 s. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fericit1 adj. m., pl. fericiți; f. fericită, pl. fericite
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
fericit adj. m., s. m., pl. fericiți; f. sg. fericită, pl. fericite
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
felicita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. felicit, 2 sg. feliciți, 3 felicită; conj. prez. 1 sg. să felicit, 3 să felicite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ferici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fericesc, 3 sg. fericește, imperf. 1 fericeam; conj. prez. 1 sg. să fericesc, 3 să fericească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
felicita (a ~) vb., ind. prez. 3 felicită
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ferici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fericesc, imperf. 3 sg. fericea; conj. prez. 3 să fericească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
felicita vb., ind. prez. 1 sg. felicit, 3 sg. și pl. felicită
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ferici vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fericesc, imperf. 3 sg. fericea; conj. prez. 3 sg. și pl. fericească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
felicita (ind. prez. 3 sg. și pl. felicită)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
felicit.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FERICIT adj. 1. (înv. și pop.) norocit, (pop.) ferice. (Om ~.) 2. v. radios. 3. v. binevenit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FERICIT adj. 1. (înv. și pop.) norocit, (pop.) ferice. (Om ~.) 2. încîntat, radios. (O față ~.) 3. adecvat, binevenit, bun, favorabil, indicat, nimerit, oportun, potrivit, prielnic, propice, (livr.) pertinent, (pop.) priincios. (Un prilej ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Fericit ≠ nefericit
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FELICITA vb. (înv. și glumeț) a (se) congratula, (înv.) a (se) ferici, (fam.) a (se) gratula, a (se) hiritisi. (Se ~ reciproc pentru succesele dobândite.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FERICI vb. v. binecuvânta, felicita, glorifica, lăuda, mări, preamări, preaslăvi, proslăvi, slăvi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FERICI vb. (pop.) a noroci. (Soarta îl ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FELICITA vb. (înv. și glumeț) a (se) congratula, (înv.) a (se) ferici, a (se) gratula, a (se) hiritisi. (Se ~ reciproc pentru succesele dobîndite.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERICI vb. (pop.) a noroci. (Soarta îl ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ferici vb. v. BINECUVÎNTA. FELICITA. GLORIFICA. LĂUDA. MĂRI. PREAMĂRI. PREASLĂVI. PROSLĂVI. SLĂVI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ferici ≠ a neferici
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
BEATE MEMORIAE (lat.) de fericită amintire – Un lucru, o faptă, o persoană beate memoriae.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BEATI PAUPERES SPIRITU (lat.) fericiți (sunt) cei săraci cu duhul – Matei, 5, 3. Expresie care se folosește ironic pentru cei care, fără a fi inteligenți, reușesc în acțiunile lor.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
DONEC ERIS FELIX, MULTOS NUMERABIS AMICOS (lat.) cât timp vei fi fericit, vei avea mulți prieteni – Ovidiu, „Tristele”, I, 9, 5-6. vers celebru al poetului, care, exilat la Tomis, se vede părăsit de toți prietenii. V. și Tempora si fuerint nubila, solus eris.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FELIX QUI POTUIT RERUM COGNOSCERE CAUSAS (lat.) fericit cel ce a putut cunoaște cauzele lucrurilor – Vergiliu, „Georgica”, II, 490. Probabil elogiu al lui Lucrețiu; versul exprimă admirația față de spiritele cutezătoare care au reușit să pătrundă tainele naturii.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
INSULA FERICIȚILOR (în mitologia greacă), arhipelag de la capătul lumii, locuit de oamenii cărora zeii le dăruiseră nemurirea; era un ținut al verii veșnice și al belșugului.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
O, FORTUNATOS NIMIUM, SUA SI BONA NORINT, AGRICOLAS! (lat.) ce fericiți ar fi țăranii de și-ar da seama de fericirea lor! – Vergiliu, „Georgica”, II, 458-459. Țăranii nu știu cât de fericit e traiul lor patriarhal în comparație cu viața agitată a cetății. P. ext. Oamenii nu apreciază binele pe care îl au.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SESE EXCRUCIAT, QUI BEATIS INVIDET (lat.) se chinuie singur cine invidiază pe cei fericiți – Petroniu, „Satyricon”, 28, 3.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Donec eris felix, multos numerabis amicos (lat. „Atîta vreme cît vei fi fericit, vei număra mulți amici”) – E un vers celebru din Ovidiu (Tristiile – I, 1, 39). Poetul, surghiunit de către împăratul roman Augustus, a ajuns la Tomis (Constanța de azi). Cînd s-a văzut părăsit de prieteni a făcut îndurerat reflecția de mai sus, care se citează de obicei împreună cu versul următor: Tempora si fuerint nubila, solus eris (Dar dacă cerul se acoperă de nori, vei rămîne singur). Prin cuvintele lui Ovidiu putem ilustra soarta unui om părăsit la nenorocire de toți cei care mișunau în jurul lui, atunci cînd el era bogat, glorios și puternic. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Felix qui, quod amat, defendere fortiter audet (lat. „Fericit cel care cutează să apere cu putere ceea ce iubește”) – spune Ovidiu în cartea a doua din Amores (Iubirile, cînt 5, vers 9). O idee apropiată despre curaj în iubire o exprimă și zicătoarea noastră: „Unde este frică, nu încape dragoste”. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Felix qui potuit rerum cognoscere causas (lat. „Fericit e acela care a putut cunoaște cauzele lucrurilor”) – Nicicînd ca în zilele noastre acest vers al lui Vergiliu din poemul Georgicele (II, 489) nu și-a găsit mai frecvente ocazii de a fi aplicat. Poetul cîntă mințile pătrunzătoare care, prin cunoașterea sau descoperirea tainelor naturii, „calcă în picioare teama” – cum spune în continuare Vergiliu -, disprețuiesc soarta și sfidează chiar moartea și toate fenomenele care înspăimintă pe cei neștiutori și stăpîniți de superstiții. Numai că la vremea cînd a fost scris acest poem (30 î.e.n.) și chiar secole întregi după aceea, se spunea Felix qui potuit… cu un fel de invidie și ca o aspirație, pe cînd în zilele noastre cuvintele acestea pot fi citate ca un omagiu adus prometeilor contemporani, care smulg naturii, unul după altul, mari și nenumărate secrete. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Fericiți cei săraci cu duhul… – versetul 3, capitolul V („Predica de pe munte”) din Evanghelia lui Matei. După diferite explicații date acestui pasaj, exegeții au ajuns la interpretarea că prin „cei săraci cu duhul” nu trebuie să se înțeleagă „omul prost, nătîng”, ci „omul simplu, neprihănit”. Cuvintele de mai sus sînt citate de obicei la adresa acelor oameni simpli, naivi, care izbutesc totuși să culeagă unele avantaje prin felul lor de a fi. Engels, în „Scrisori din Londra”, arată că lucrările lui Rousseau, Voltaire, Holbach, Byron, Shelley sînt citite numai de pătura de jos din Anglia. „Nici un om « respectabil » nu se va încumeta să țină pe masa lui operele acestuia din urmă, dacă nu vrea să se compromită în modul cel mai grav. Concluzia: fericiți cei săraci căci a lor este împărăția cerurilor și – mai devreme sau mai tîrziu – și împărăția acestei lumi”. (Marx-Engels, Opere, vol. I, p. 512-513). BIB.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Happy end (engl. înseamnă „sfîrșit fericit”) – Termenul acesta a fost introdus și vehiculat mai ales de acele faimoase filme senzaționale care, după o serie de peripeții palpitante, se terminau stereotip cu regăsirea și căsătoria eroilor, adică cu un „happy end”. De aici, expresia a ajuns să semnifice, în general, o încheiere veselă, un final satisfăcător. Artista poporului Lucia Sturdza Bulandra, vorbind despre piesa Soțul ideal a lui Oscar Wilde unde, în cele din urmă, totul se sfîrșește printr-o împăcare generală între cei buni și cei răi, adaugă: „Acest happy end, împreună cu eleganța toaletelor, a decorului și a calității interpretării, a fost un debut de bun augur”. (Amintiri, pag. 79). TEA.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Hectora quis nosset, si felix Troia fuisset? (lat. „Cine l-ar fi știut pe Hector, dacă Troia ar fi fost fericită?”) – întreabă Ovidiu în Tristii (IV, 3, 75). Desigur, viteazul Hector, care s-a remarcat prin deosebite fapte de arme în războiul troian, figurează aici ca simbol, ca exemplu. Ovidiu vrea să spună că adesea însușirile omului, talentul, curajul rămîn în întuneric, dacă n-au prilejul să răzbată la lumină. Faima depinde de o împrejurare, chiar tragică și nefericită (Hector a fost omorît de Achile, iar Troia distrusă). Citatul se aplică omului (sau operei, sau faptului), ieșit din anonimat datorită unui eveniment cu răsunet. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Heureux ou malheureux, lhomme a besoin dautrui; il ne vit quà moitié sil ne vit que pour lui (fr. „Fericit, ori nefericit, omul are nevoie de alt om, căci nu trăiește decît pe jumătate cînd trăiește doar pentru el”) – Sînt versurile poetului francez Jacques Delille, care a trăit între anii 1738-1813, și fac parte din poemul Lhomme des champs. Ele pledează pentru apropiere între oameni, pentru altruism. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular |
|
| ||
plural |
|
|
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
verb (VT6) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT6) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT406) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
fericit, fericităadjectiv
- 1. Care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească. DEX '09 DLRLCantonime: nefericit
- Privea fericită copila, Zîmbind către anii ce vin. FRUNZĂ, Z. 12. DLRLC
- Ești fericită ca o zi cu soare. D. BOTEZ, P. O. 100. DLRLC
- Amîndoi se duceau fericiți în odaia lor. VLAHUȚĂ, O. A. 118. DLRLC
- Fericit acel ce calcă tirania sub picioare! ALECSANDRI, P. A. 82. DLRLC
- Se bucura de frumusețea florilor... ca un fericit. ISPIRESCU, L. 8. DLRLC
-
- 2. Care aduce fericire, provoacă mulțumire; care este bun, favorabil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Alegere fericită. DLRLC
- Ghiță pîndea și-și ațintea urechea, nădăjduind o întîmplare fericită. SADOVEANU, M. C. 205. DLRLC
- Noi nu vorbim de excepții fericite, ci de regula generală. GHEREA, ST. CR. II 339. DLRLC
- Ce vînt fericit te-o adus pe la noi? ALECSANDRI, T. I 350. DLRLC
-
etimologie:
- ferici DEX '98 DEX '09
fericit, fericițisubstantiv masculin
- 1. Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de papă. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- ferici DEX '98 DEX '09
felicita, felicitverb
- 1. A adresa cuiva cuvinte de laudă pentru un succes obținut; a exprima cuiva urări de fericire cu prilejul unui eveniment important, al unei aniversări etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: gratula
- lartă-mă că, dintre toți prietenii cari m-au felicitat de ziua mea, pe dumneata te-am lăsat să-ți răspund la urmă. CARAGIALE, O. VII 298. DLRLC
- Arhiepiscopul de Novgorod, unul din oamenii cei mai luminați a Rusiei pe atunce, felicită pre autorul anonim prin versuri. NEGRUZZI, S. II 146. DLRLC
- Primesc vizita directorului teatrului... mai întîi mă felicită asupra succeselor dobîndite în seara ajunului. RUSSO, O. 138. DLRLC
- 1.1. A se socoti mulțumit, satisfăcut, fericit (pentru rezultatul obținut, pentru atitudinea avută etc.). DEX '09 DEX '98 DN
-
- comentariu Prezent indicativ și: felicitez. DLRLC
etimologie:
- féliciter DEX '09 DEX '98 DN
ferici, fericescverb
- 1. A considera pe cineva fericit. DEX '09 DLRLC
- Toată lumea fericește pe Serdici. SAHIA, N. 113. DLRLC
- Am fost unanimi în a ferici... pe amicul Manolache de cît noroc a avut și are. CARAGIALE, S. 124. DLRLC
- Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l... Ce-o să aibă din acestea pentru el bătrînul dascăl? EMINESCU, O. I 133. DLRLC
- Dă-mi voie, dragă, să te sărut și să te fericesc de odorul ce-ai să capeți. ALECSANDRI, T. I 223. DLRLC
-
etimologie:
- ferice DEX '98 DEX '09