10 definiții pentru fatum

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FATUM s. n. (Livr.) Destin irevocabil, fatalitate, soartă. – Cuv. lat.

FATUM s. n. (Livr.) Destin irevocabil, fatalitate, soartă. – Cuv. lat.

fatum sn [At: DEX / Pl: ~uri / E: lat fatum] (Liv) Fatalitate (1).

FATUM s.n. (Liv.) Destin, soartă; fatalitate. [< lat. fatum].

FATUM s. n. destin, soartă; fatalitate. (< lat. fatum)

FATUM n. livr. Destin implacabil. /Cuv. lat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FATUM s. v. destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, ursită, zodie.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Fatum, în mitologia romană, personificarea Destinului.

Intrare: fatum
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fatum
  • fatumul
  • fatumu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • fatum
  • fatumului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fatumsubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.