3 definiții pentru fasulă

fasúlă (= fasole) s. f. (pl. fasule)

FASÓLE, (rar) fasole, s. f. 1. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cultivată pentru fructele și semințele sale folosite în alimentație (Phaseolus vulgaris). Dorul la voinic sărac Ca fasolea pe arac. TEODORESCU, P. P. 276. ◊ Fasole-oloagă v. olog. Fasole-țucără v. țucără. 2. Păstaia plantei descrise mai sus, de culoare verde sau galbenă; boabele albe, roșiatice sau pestrițe, care se află în interiorul păstăii. Fasole verde. Fasole boabe.Ce e în sacul ăla marele ? – Ei, dară ce nu e; aia întreabă-mă; mălai, fasole, pastramă, pește sărat, ceapă, ardei, usturoi. ISPIRESCU, L. 268. ♦ Fig. (La pl.; glumeț) Dinți. Gura logofătului n-are buze. De aceea i se văd totdeauna fasolele. STANCU, D. 190. 3. Mîncarea preparată din fructul plantei (boabe sau păstăi). De la oala cu fasole mîncată împreună cu argații, trecu la lapte dulce, la smîntînă. CAMILAR, TEM. 64. – Variante: (regional) fasólă (ȘEZ. IV 110), fasúlă, fasúle, făsúle (SBIERA, P. 10), păsúlă (BIBICESCU, P. P. 53) s. f., făsúi (TEODORESCU, P. P. 315), păsúi s. m.

Intrare: fasulă
fasulă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fasu fasula
plural fasule fasulele
genitiv-dativ singular fasule fasulei
plural fasule fasulelor
vocativ singular
plural