17 definiții pentru exila eczili esila ezila


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

exila [At: GUSTI, G.V. 132/25 / V: (înv) esi~, eczili, ezi~ / P: eg-zi~ / Pzi: ~lez, (înv) exil / E: fr exiler] 1 vt (C.i. persoane; fșa) A condamna la exil (1) Si: a deporta, a expatria, a expulza, a surghiuni, (înv) a desțăra. 2 vr A părăsi de bunăvoie țara sau localitatea de origine (de teama persecuției) Si: a emigra, a se expatria, a băjeni, a pribegi. 3 vr A se izola. 4 vt (C.i. persoane; fșa) A îndepărta dintr-un anumit loc, dintr-o societate Si: a izgoni, a alunga, a exclude (1).

EXILÁ, exilez, vb. I. Tranz. A condamna la exil, a pedepsi cu trimiterea în exil; a surghiuni. ♦ Refl. A se retrage, a se izola, a pleca de bunăvoie (din localitatea de baștină sau din țară). [Pr.: eg-zi-] – Din fr. exiler.

EXILÁ, exilez, vb. I. Tranz. A condamna la exil, a pedepsi cu trimiterea în exil; a surghiuni. ♦ Refl. A se retrage, a se izola, a pleca de bunăvoie (din localitatea de baștină sau din țară). [Pr.: eg-zi-] – Din fr. exiler.

EXILÁ, exilez, vb. I. Tranz. (În trecut) A pedepsi (de obicei pe un infractor politic) cu izgonirea definitivă sau temporară din țară (sau dintr-o anumită localitate); a surghiuni. V. expulza. Nevinovata poveste servi de pretext... ca să închidă jurnalul și să exileze pe autor. NEGRUZZI, S. I 94. Mavrogheni izbuti a dobîndi un firman prin care exilă pe bătrînul ban Pană Filipescu cu fiii lui Nicolaie și Constantin la mînăstirile muntelui Athos. BĂLCESCU, O. I 87. ♦ Refl. A pleca de bunăvoie din țara sa, a se condamna la un exil voluntar. Medelnicerul Ștefanache și Dudescu, capetele opoziției, se exilară la insula Mitiline. BĂLCESCU, O. I 72.

EXILÁ vb. I. tr. A condamna la exil, a pedepsi cu trimiterea în exil; a surghiuni. ♦ refl. A se retrage, a se izola, a pleca de bunăvoie (din țara, din locul de baștină). [< fr. exiler].

EXILÁ vb. tr., refl. a trimite, a pleca în exil, a pedepsi cu trimiterea în exil. (< fr. exiler)

A SE EXILA mă ~éz intranz. A pleca de bunăvoie în exil. /<fr. exiler

A EXILÁ ~éz tranz. A trimite în exil; a surghiuni; a deporta. /<fr. exiler

exilà v. 1. a trimete în exil; 2. fig. a îndepărta, a respinge.

esila[1] v vz exila corectată

  1. În original incorect accentuat: esila — LauraGellner

*exiléz v. tr. (fr. exiler, d. exil, exil). Pedepsesc un cetățean gonindu-l din patrie pe tot-de-a-una orĭ pe un timp. V. refl. Părăsesc de voĭe patria. – Ob. egz- (după fr.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

exilá (a ~) [x pron. gz] vb., ind. prez. 3 exileáză

exilá vb. [x pron. gz], ind. prez. 1 sg. exiléz, 3 sg. și pl. exileáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EXILÁ vb. 1. v. surghiuni. 2. a pribegi. (A fost nevoit să se ~.)

EXILA vb. 1. (JUR.) a alunga, a goni, a izgoni, a ostraciza, a proscrie, a surghiuni, (livr.) a relega, (înv.) a urgisi. (L-a ~ din țară.) 2. a pribegi. (A fost nevoit să se ~.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

exila, exilez v. r. (deț.) a executa o lungă pedeapsă privativă de libertate.

Intrare: exila
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • exila
  • exilare
  • exilat
  • exilatu‑
  • exilând
  • exilându‑
singular plural
  • exilea
  • exilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • exilez
(să)
  • exilez
  • exilam
  • exilai
  • exilasem
a II-a (tu)
  • exilezi
(să)
  • exilezi
  • exilai
  • exilași
  • exilaseși
a III-a (el, ea)
  • exilea
(să)
  • exileze
  • exila
  • exilă
  • exilase
plural I (noi)
  • exilăm
(să)
  • exilăm
  • exilam
  • exilarăm
  • exilaserăm
  • exilasem
a II-a (voi)
  • exilați
(să)
  • exilați
  • exilați
  • exilarăți
  • exilaserăți
  • exilaseți
a III-a (ei, ele)
  • exilea
(să)
  • exileze
  • exilau
  • exila
  • exilaseră
eczili
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
esila
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ezila
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)