12 definiții pentru excela escela


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXCELÁ, excelez, vb. I. Intranz. A se deosebi, a se remarca, a se distinge în mod deosebit (într-un domeniu). – Din fr. exceller, lat. excellere.

EXCELÁ, excelez, vb. I. Intranz. A se deosebi, a se remarca, a se distinge în mod deosebit (într-un domeniu). – Din fr. exceller, lat. excellere.

excela vi [At: HELIADE, O. II, 174 / V: (înv) esc~ / P: ex-ce~ / Pzi: ~lez; Cj 3 să ~leze, (înv) să excele / E: fr exceller, lat excellere] A se remarca în mod deosebit (într-un domeniu).

EXCELÁ, excelez, vb. 1. Intranz. A fi neîntrecut, a se deosebi, a se distinge (într-un anumit domeniu). Folosind limba cronicilor și a poporului, el [Bălcescu] a excelat în narațiunea istorică și în disertația oratorică. L. ROM. 1953, nr. 1, 44. Poeziile lirice sînt toate elegii, gen în care Bolintineanudupă unii criticia excelat. DEMETRESCU, O. 161.

EXCELÁ vb. I. intr. A fi superior, a fi mai presus (într-un domeniu), a se distinge. [Pron. ecs-ce-. / cf. fr. exceller, lat. excellere].

EXCELÁ vb. intr. a se remarca, a se distinge în mod deosebit (într-un domeniu). (< fr. exceller, lat. excellere)

A EXCELÁ ~éz intranz. A se manifesta în mod deosebit; a se distinge; a se remarca; a se impune; a bria; a se ilustra; a se evidenția; a se afirma. /<fr. exceller, lat. excellere

excelà v. a fi superior în felul său.

*exceléz v. intr. (fr. exceller, d. lat. ex-céllere). Îs superior, îĭ întrec pe alțiĭ: a excela în virtute.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

excelá (a ~) vb., ind. prez. 3 exceleáză

excelá vb., ind. prez. 1 sg. exceléz, 3 sg. și pl. exceleáză

Intrare: excela
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • excela
  • excelare
  • excelat
  • excelatu‑
  • excelând
  • excelându‑
singular plural
  • excelea
  • excelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • excelez
(să)
  • excelez
  • excelam
  • excelai
  • excelasem
a II-a (tu)
  • excelezi
(să)
  • excelezi
  • excelai
  • excelași
  • excelaseși
a III-a (el, ea)
  • excelea
(să)
  • exceleze
  • excela
  • excelă
  • excelase
plural I (noi)
  • excelăm
(să)
  • excelăm
  • excelam
  • excelarăm
  • excelaserăm
  • excelasem
a II-a (voi)
  • excelați
(să)
  • excelați
  • excelați
  • excelarăți
  • excelaserăți
  • excelaseți
a III-a (ei, ele)
  • excelea
(să)
  • exceleze
  • excelau
  • excela
  • excelaseră
escela
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

excela escela

  • 1. A se deosebi, a se remarca, a se distinge în mod deosebit (într-un domeniu).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: deosebi (vb.) distinge remarca 2 exemple
    exemple
    • Folosind limba cronicilor și a poporului, el [Bălcescu] a excelat în narațiunea istorică și în disertația oratorică. L. ROM. 1953, nr. 1, 44.
      surse: DLRLC
    • Poeziile lirice sînt toate elegii, gen în care Bolintineanu – după unii critici – a excelat. DEMETRESCU, O. 161.
      surse: DLRLC

etimologie: