2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXAGERÁRE, exagerări, s. f. Acțiunea de a exagera și rezultatul ei; exagerație; exces (1). – V. exagera.

EXAGERÁRE, exagerări, s. f. Acțiunea de a exagera și rezultatul ei; exagerație; exces (1). – V. exagera.

exagerare sf [At: NEGULICI / V: (înv) esa~ / Pl: ~rări / E: exagera] 1 Reprezentare a unui fapt în dimensiuni mărite sau micșorate față de realitate Si: (rar) exagerat1 (1), exagerație (1). 2 Deformare a realității prin mărirea sau micșorarea proporțiilor faptelor Si: (rar) exagerat1 (2), exagerație (2). 3 Amplificare peste măsură Si: (rar) exagerat1 (3), exagerație (3). 4 Intensificare. 5 Exaltare a unui sentiment Si: (rar) exagerat1 (5), exagerație (5). 6 Accentuare a anumitor laturi sau proporții din realitate, cu scopul de a le scoate în evidență Si: (rar) exagerat1 (6), exagerație (6). 7 Acordare unui element a unei importanțe mai mari decât merită în realitate Si: (rar) exagerat1 (7), exagerație (7). 8 Depășire a limitelor obișnuite Si: (rar) exagerat1 (8), exagerație (8). 9 Lipsă de măsură Si: (rar) exagerat1 (9), exagerație (9). 10 Exces (1).

EXAGERÁRE, exagerări, s. f. Acțiunea de a exagera și rezultatul ei; deformare a realității prin mărire, amplificare peste măsură. Necesitatea exagerării conștiente, a reliefării figurii în vederea sublinierii tipicului, decurge pentru artistul realist din însăși concepția sa asupra raporturilor dintre artă și realitate. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 348, 2/2.

EXAGERÁRE s.f. Acțiunea de a exagera și rezultatul ei; exagerație. [< exagera].

EXAGERÁ, exagerez, vb. I. Tranz. A prezenta un fapt în dimensiuni mărite față de realitate, a da proporții, a amplifica peste măsură; a deforma realitatea prin mărirea proporțiilor unui fapt. – Din fr. exagérer, lat. exaggerare.

EXAGERÁ, exagerez, vb. I. Tranz. A prezenta un fapt în dimensiuni mărite față de realitate, a da proporții, a amplifica peste măsură; a deforma realitatea prin mărirea proporțiilor unui fapt. – Din fr. exagérer, lat. exaggerare.

exagera [At: I. GOLESCU, C. I, 142r / V: (înv) esa~ / Pzi: ~rez și (înv) ~ger / E: fr exagerer, lat exaggerare] 1 vt A reprezenta un fapt în dimensiuni mărite sau micșorate față de realitate. 2 vt A deforma realitatea prin mărirea sau micșorarea proporțiilor unui fapt. 3-4 vtr A (se) amplifica peste măsură. 5-6 vtr (A deveni sau) a face să devină mai intens. 7-8 vtr (D. un sentiment) A (se) exalta (4). 9 vt A accentua anumite laturi sau proporții din realitate, cu scopul de a le scoate în evidență. 10 vt A acorda unui element o importanță mai mare decât merită în realitate.

EXAGERÁ, exagerez, vb. I. Tranz. (Folosit și absolut) A prezenta ceva în dimensiuni mărite față de realitate, a da proporții, a amplifica peste măsură. A exagerat pericolul.Chiar dacă Dragoș ar exagera, ca toți cei ce suferă greu, și încă durerile lui trebuie să fie crîncene. REBREANU, R. I 97.

EXAGERÁ vb. I. tr. A mări, a amplifica ceva peste măsură. [< fr. exagérer, cf. lat. exagerare – a îngrămădi].

EXAGERÁ vb. tr. a mări, a amplifica ceva peste măsură. (< fr. exagérer, lat. exaggerare)

A EXAGERÁ ~éz tranz. (fapte, realitate etc.) A denatura mărind proporțiile reale; a prezenta în proporții denaturate. /<fr. exagérer, lat. exagerare

exagerà v. 1. a adăoga la realitatea lucrurilor; 2. a covârși măsura: a exagera luxul.

*exagerațiúne f. (lat. exaggerátio, -ónis). Acțiunea de a exagera, iperbolă: a spune c’aĭ vărsat rîurĭ de lacrimĭ e o exagerațiune. – Și -áție, dar maĭ des -áre.

*exageréz v. tr. (fr. exaggérer, d. lat. ex-ággero, -áre, a grămădi, d. agger, grămadă, proeminență). Amplific (saŭ și micșorez) în vorbă realitatea, „fac din țînțar armăsar”: omu incult, ca și mincinosu, exagerează faptele.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

exageráre s. f., g.-d. art. exagerắrii; pl. exagerắri

exageráre s. f., g.-d. art. exagerării; pl. exagerări

exagerá (a ~) vb., ind. prez. 3 exagereáză

exagerá vb., ind. prez. 1 sg. exageréz, 3 sg. și pl. exagereáză

arată toate definițiile

Intrare: exagerare
exagerare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • exagerare
  • exagerarea
plural
  • exagerări
  • exagerările
genitiv-dativ singular
  • exagerări
  • exagerării
plural
  • exagerări
  • exagerărilor
vocativ singular
plural
esagerare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: exagera
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • exagera
  • exagerare
  • exagerat
  • exageratu‑
  • exagerând
  • exagerându‑
singular plural
  • exagerea
  • exagerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • exagerez
(să)
  • exagerez
  • exageram
  • exagerai
  • exagerasem
a II-a (tu)
  • exagerezi
(să)
  • exagerezi
  • exagerai
  • exagerași
  • exageraseși
a III-a (el, ea)
  • exagerea
(să)
  • exagereze
  • exagera
  • exageră
  • exagerase
plural I (noi)
  • exagerăm
(să)
  • exagerăm
  • exageram
  • exagerarăm
  • exageraserăm
  • exagerasem
a II-a (voi)
  • exagerați
(să)
  • exagerați
  • exagerați
  • exagerarăți
  • exageraserăți
  • exageraseți
a III-a (ei, ele)
  • exagerea
(să)
  • exagereze
  • exagerau
  • exagera
  • exageraseră
esagera
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

exagerare esagerare

  • 1. Acțiunea de a exagera și rezultatul ei; exces.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: exagerație exces attach_file un exemplu
    exemple
    • Necesitatea exagerării conștiente, a reliefării figurii în vederea sublinierii tipicului, decurge pentru artistul realist din însăși concepția sa asupra raporturilor dintre artă și realitate. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 348, 2/2.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi exagera
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

exagera esagera

  • 1. A prezenta un fapt în dimensiuni mărite față de realitate, a da proporții, a amplifica peste măsură; a deforma realitatea prin mărirea proporțiilor unui fapt.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: amplifica mări attach_file 2 exemple
    exemple
    • A exagerat pericolul.
      surse: DLRLC
    • Chiar dacă Dragoș ar exagera, ca toți cei ce suferă greu, și încă durerile lui trebuie să fie crîncene. REBREANU, R. I 97.
      surse: DLRLC

etimologie: