2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

espus, ~ă a vz expus

expune [At: VOINESCU II, M. 114/25 / V: (înv) esp~ / Pzi: expun / E: lat exponere după pune] 1 vt (C. i. stări, realizări, fapte etc.) A înfățișa, a relata pentru a lua cunoștință Si: a prezenta, a relata. 2 vt (C. i. ființe, obiecte etc.) A așeza la vedere pentru a atrage atenția publică. 3 vt (Pex) A arăta, a face să fie văzut de toată lumea. 4 vt(a) (Spc; c. i. opere de artă) A prezenta privirii și atenției publicului (într-o expoziție). 5 vt (Fig) A arăta ceva ostentativ. 6 vt (C. i. sentimente, stări, senzații etc.) A descrie, a dezvălui, a da pe față cuiva. 7 vt (C. i. idei, teorii, planuri, probleme etc.) A face cunoscut (prin cuvinte) cuiva Si: a explica (1). 8-9 vtr (Mai ales cu determinări în genitiv sau introduse prin prepoziția „la”) A pune sau a se afla într-o situație neplăcută. 10-11 vtr A fi sau a face să fie supus unui risc, unui pericol, unei boli etc. 12 vt (C. i. obiecte, substanțe, plante etc.) A așeza, a plasa astfel încât să fie supus acțiunii cuiva. 13 vt (C. i. filme, plăci fotografice etc.) A supune acțiunii luminii pentru a obține un clișeu, o fotografie etc.

expus2, ~ă a [At: MAN. SĂNĂT. 198/8 / V: (înv) esp~ / Pl: ~uși, ~e / E: expune] 1 (D. stări, fapte, idei, planuri etc.) Descris, relatat pentru informare, explicare etc. 2 (D. obiecte, produse etc.) Așezat la vedere pentru a fi cercetat, analizat sau pentru a atrage atenția. 3 (D. opere de artă) Prezentat publicului (într-o expoziție). 4 (D. oameni sau d. manifestările, faptele lor) Nesigur. 5 (D. oameni) Supus unui pericol. 6 Plasat pentru a fi supus acțiunii cuiva sau a ceva.

expus1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: expune] (Rar) 1-6 Expunere (1-6). 7 Explicare (1). 8-11 Expunere (8-11).

EXPÚNE, expún, vb. III. 1. Tranz. A prezenta, a reda prin cuvinte, a face cunoscut; a relata; a explica. 2. Tranz. A așeza la vedere; a arăta. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A așeza un obiect, un material etc. în așa fel încât să se poată exercita asupra lui o acțiune, o influență etc. 3. Tranz. și refl. A pune sau a se afla într-o situație periculoasă. 4. Tranz. A supune acțiunii luminii un film, o placă fotografică etc. pentru a obține un clișeu, o fotografie etc. – Din lat. exponere (după pune).

EXPÚNE, expún, vb. III. 1. Tranz. A prezenta, a reda prin cuvinte, a face cunoscut; a relata; a explica. 2. Tranz. A așeza la vedere; a arăta. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A așeza un obiect, un material etc. în așa fel încât să se poată exercita asupra lui o acțiune, o influență etc. 3. Tranz. și refl. A pune sau a se afla într-o situație periculoasă. 4. Tranz. A supune acțiunii luminii un film, o placă fotografică etc. pentru a obține un clișeu, o fotografie etc. – Din lat. exponere (după pune).

EXPÚNE, expún, vb. III. Tranz. 1. A arăta, a prezenta prin cuvinte, a face cunoscut, a explica, a povesti. Obișnuia să lase pe catedră pe studentul care expunea lucrarea. CAMIL PETRESCU, U. N. 74. D. Bogdan expunea greșit pe Taine. GHEREA, ST. CR. II 10. 2. A așeza la vedere, a arăta diferite obiecte pentru ca ele să fie cunoscute sau cumpărate. În vitrine sînt expuse ultimele noutăți. Multe lucruri din cele expuse nu-s cunoscute de Moș Gheorghe, dar nici nu dorește să le cunoască pentru că-s prea multe. SP. POPESCU, M. G. 93. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. «la») A așeza un obiect, un material etc. în așa fel încît să se poată exercita asupra lui o acțiune, o influență etc. Își expune hainele la aer. A expune corpul la soare.Abia expus la dogoreala jăraticului... [granguru ] se preface într-o sărmăluță de grăsime. ODOBESCU, S. III 32. 3. A pune într-o situație periculoasă. Și credeți că n-aș fi nebun să vă expun la primejdii, pentru o petrecere care se poate amîna. CARAGIALE, O. VII 34. Dacă în adevăr simți compătimire pentru mine, nu-ți expune zilele în zadar. ALECSANDRI, T. I 436. 4. (Cu privire la materiale fotosensibile) A supune acțiunii luminii pentru a obține un clișeu, o fotografie etc. – Variantă: (învechit) espúne (NEGRUZZI, S. I 211) vb. III.

ESPÚNE vb. III. v. expune.

EXPÚNE vb. III. 1. tr. A arăta, a reda prin cuvinte; a relata. 2. tr. A prezenta publicului lucruri, obiecte selecționate. ♦ A așeza (ceva) într-un loc favorabil exercitării unei influențe, unei acțiuni etc. 3. tr., refl. A pune sau a se afla în fața unei primejdii, a unei neplăceri etc. 4. tr. A supune acțiunii luminii (pentru a obține un clișeu, o fotografie etc.). [P.i. expún, conj. -nă, ger. -nând. / < lat. exponere, după pune].

EXPÚNE vb. I. tr. 1. a reda prin cuvinte, a relata. 2. a prezenta publicului lucruri, obiecte selecționate. ◊ a așeza (ceva) într-un loc favorabil exercitării unei influențe, unei acțiuni etc. 3. a supune acțiunii luminii un material fotosensibil. II. tr., refl. a pune, a se afla în fața unei primejdii, a unei neplăceri. (< lat. exponere)

A SE EXPÚNE mă expún intranz. A se afla într-o situație periculoasă sau neplăcută. /<lat. exponere

A EXPÚNE expún tranz. 1) (gânduri, idei, concepții etc.) A reda prin cuvinte sau în scris. 2) (obiecte) A prezenta în fața publicului. 3) (obiecte) A pune pentru a fi supus unei acțiuni. 4) (filme, plăci fotografice) A supune acțiunii luminii pentru a obține un clișeu sau o fotografie. 5) A face să se expună. /<lat. exponere

expune v. 1. a pune să se vază: a expune mărfuri; 2. a așeza într’un loc de expozițiune publică: a expune tablouri; 3. a lua parte la o expoziție; 4. a așeza, a întoarce într’o parte oarecare: a expune la soare; 5. a supune la acțiunea unui agent, etc.: a expune la foc; 6. a face cunoscut, a explica limpede: a expune motivele unei cereri; 7. a pune în pericol: a-și expune vieața; 8. a lepăda în stradă: a expune un copil.

*expún, -pús, a -púne v. tr. (lat. expónere. V. spun). Pun în evidență. Pun într’o expozițiune ca să vadă publicu: a expune tablourĭ. Pun, întorc spre: a expune la sud.Explic, fac cunoscut: a expune o sistemă. Pun în pericul: îmĭ expun vĭața. V. refl. Mă arunc în pericul, îl înfrunt: nu te expune fără folos!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

expúne (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. expún, 2 sg. expúi, 1 pl. expúnem; conj. prez. 3 să expúnă; ger. expunấnd; part. expús


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EXPÚNE vb. 1. v. povesti. 2. v. exprima. 3. v. rosti. 4. v. demonstra. 5. v. descrie. 6. v. emite. 7. a-și arăta, a-și etala, a-și întinde. (Își ~ marfa pe tarabă.) 8. v. întinde. 9. v. risca. 10. v. hazarda. 11. v. supune.

arată toate definițiile

Intrare: expune
verb (VT637)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • expune
  • expunere
  • expus
  • expusu‑
  • expunând
  • expunându‑
singular plural
  • expune
  • expuneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • expun
(să)
  • expun
  • expuneam
  • expusei
  • expusesem
a II-a (tu)
  • expui
(să)
  • expui
  • expuneai
  • expuseși
  • expuseseși
a III-a (el, ea)
  • expune
(să)
  • expu
  • expuie
  • expunea
  • expuse
  • expusese
plural I (noi)
  • expunem
(să)
  • expunem
  • expuneam
  • expuserăm
  • expuseserăm
  • expusesem
a II-a (voi)
  • expuneți
(să)
  • expuneți
  • expuneați
  • expuserăți
  • expuseserăți
  • expuseseți
a III-a (ei, ele)
  • expun
(să)
  • expu
  • expuie
  • expuneau
  • expuseră
  • expuseseră
verb (VT637)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • espune
  • espunere
  • espus
  • espusu‑
  • espunând
  • espunându‑
singular plural
  • espune
  • espuneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • espun
(să)
  • espun
  • espuneam
  • espusei
  • espusesem
a II-a (tu)
  • espui
(să)
  • espui
  • espuneai
  • espuseși
  • espuseseși
a III-a (el, ea)
  • espune
(să)
  • espu
  • espuie
  • espunea
  • espuse
  • espusese
plural I (noi)
  • espunem
(să)
  • espunem
  • espuneam
  • espuserăm
  • espuseserăm
  • espusesem
a II-a (voi)
  • espuneți
(să)
  • espuneți
  • espuneați
  • espuserăți
  • espuseserăți
  • espuseseți
a III-a (ei, ele)
  • espun
(să)
  • espu
  • espuie
  • espuneau
  • espuseră
  • espuseseră
Intrare: expus
expus adjectiv
adjectiv (A4)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • expus
  • expusul
  • expusu‑
  • expu
  • expusa
plural
  • expuși
  • expușii
  • expuse
  • expusele
genitiv-dativ singular
  • expus
  • expusului
  • expuse
  • expusei
plural
  • expuși
  • expușilor
  • expuse
  • expuselor
vocativ singular
plural
espus participiu
participiu (PT4)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • espus
  • espusul
  • espusu‑
  • espu
  • espusa
plural
  • espuși
  • espușii
  • espuse
  • espusele
genitiv-dativ singular
  • espus
  • espusului
  • espuse
  • espusei
plural
  • espuși
  • espușilor
  • espuse
  • espuselor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)