2 intrări

23 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELUCIDARE, elucidări, s. f. Acțiunea de a elucida și rezultatul ei; lămurire, deslușire, explicare. – V. elucida.

ELUCIDARE, elucidări, s. f. Acțiunea de a elucida și rezultatul ei; lămurire, deslușire, explicare. – V. elucida.

elucidare sf [At: GHICA, S. 86 / Pl: ~dări / E: elucida] 1 Explicare a unor idei Si: elucidat1 (1), (înv) elucidație (1). 2 Rezolvare a unor probleme Si: elucidat1 (2), (înv) elucidație (2). 3 Lămurire a unor situații Si: elucidat1 (3), (înv) elucidație (3). 4 Clarificare a unor dileme Si: elucidat1 (4), (înv) elucidație (4).

ELUCIDARE s. f. Acțiunea de a elucida; lămurire, deslușire, explicare. Nu găsesc în memoria mea... științele ce-mi trebuiesc pentru elucidarea faptelor ce voiesc să-ți povestesc. GHICA, S. 86.

ELUCIDARE s.f. Acțiunea de a elucida și rezultatul ei; lămurire, clarificare, limpezire. [< elucida].

ELUCIDA, elucidez, vb. I. Tranz. A clarifica, a desluși, a limpezi, a lămuri o problemă până atunci confuză. – Din fr. élucider, lat. elucidare.

ELUCIDA, elucidez, vb. I. Tranz. A clarifica, a desluși, a limpezi, a lămuri o problemă până atunci confuză. – Din fr. élucider, lat. elucidare.

elucida vt [At: CARAGIALE, O. VII, 168 / Pzi: ~dez / E: fr élucider, lat elucidare] 1 (C.i. idei) A explica. 2 (C.i. probleme) A rezolva. 3 (C.i. situații) A lămuri. 4 (C.i. dileme) A clarifica.

ELUCIDA, elucidez, vb. I. Tranz. A clarifica, a desluși, a limpezi, a lămuri. Aș dori să elucidăm împreună cîteva cestiuni prealabile. CARAGIALE, O. VII 168. ◊ Refl. pas. Documente istorice prin care se elucidează și se dovedesc relațiunile țărilor romîne. ODOBESCU, S. I 336.

ELUCIDA vb. I. tr. A clarifica, a limpezi, a lămuri, a desluși. [< it. elucidare, fr. élucider, cf. lat. lucidus – clar, lămurit].

ELUCIDA vb. tr. a clarifica, a limpezi, a lămuri o problemă. (< fr. élucider, lat. lucidare)

A ELUCIDA ~ez tranz. (probleme, chestiuni, situații confuze) A face să devină clar; a clarifica; a lămuri; a limpezi; a desluși. /<fr. élucider, lat. elucidare

elucidà v. a face lucid sau deslușit: a elucida o chestiune.

*elucidațiúne f. (lat. elucidátio, -ónis). Acțiunea de a elucida. – Și -áție, dar maĭ des -áre.

*elucidéz v. tr. (lat. e-lúcido, -áre, d. lúcidus, lucid). Lămuresc, clarific: a elucida o chestiune.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

elucidare (clarificare) s. f., g.-d. art. elucidării; pl. elucidări

elucidare (clarificare) s. f., g.-d. art. elucidării; pl. elucidări

elucidare s. f., g.-d. art. elucidării; pl. elucidări

elucida (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. elucidez, 3 elucidea; conj. prez. 1 sg. să elucidez, 3 să elucideze

elucida (a ~) vb., ind. prez. 3 elucidea

elucida vb., ind. prez. 1 sg. elucidez, 3 sg. și pl. elucidea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ELUCIDARE s. clarificare, deslușire, dezlegare, explicare, explicație, lămurire, limpezire, precizare, rezolvare, soluție, soluționare, (înv.) pliroforie, răspicare, (fig.) cheie, descîlcire. (~ unei probleme încurcate.)

ELUCIDA vb. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) desluși, a (se) explica, a (se) lămuri, a (se) limpezi, a (se) preciza, (înv.) a (se) pliroforisi, a (se) răspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descîlci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.)

Intrare: elucidare
elucidare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elucidare
  • elucidarea
plural
  • elucidări
  • elucidările
genitiv-dativ singular
  • elucidări
  • elucidării
plural
  • elucidări
  • elucidărilor
vocativ singular
plural
Intrare: elucida
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • elucida
  • elucidare
  • elucidat
  • elucidatu‑
  • elucidând
  • elucidându‑
singular plural
  • elucidea
  • elucidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • elucidez
(să)
  • elucidez
  • elucidam
  • elucidai
  • elucidasem
a II-a (tu)
  • elucidezi
(să)
  • elucidezi
  • elucidai
  • elucidași
  • elucidaseși
a III-a (el, ea)
  • elucidea
(să)
  • elucideze
  • elucida
  • elucidă
  • elucidase
plural I (noi)
  • elucidăm
(să)
  • elucidăm
  • elucidam
  • elucidarăm
  • elucidaserăm
  • elucidasem
a II-a (voi)
  • elucidați
(să)
  • elucidați
  • elucidați
  • elucidarăți
  • elucidaserăți
  • elucidaseți
a III-a (ei, ele)
  • elucidea
(să)
  • elucideze
  • elucidau
  • elucida
  • elucidaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

elucidare, elucidărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a elucida și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Nu găsesc în memoria mea... științele ce-mi trebuiesc pentru elucidarea faptelor ce voiesc să-ți povestesc. GHICA, S. 86. DLRLC
etimologie:
  • vezi elucida DEX '09 DEX '98 DN

elucida, elucidezverb

  • 1. A clarifica, a desluși, a limpezi, a lămuri o problemă până atunci confuză. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Aș dori să elucidăm împreună cîteva cestiuni prealabile. CARAGIALE, O. VII 168. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Documente istorice prin care se elucidează și se dovedesc relațiunile țărilor romîne. ODOBESCU, S. I 336. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.