10 definiții pentru explicare esplicare isplicare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

explicare sf [At: IORGOVICI, O. 58/23 / V: (înv) esp~, isp~, (îvr) sp~ / Pl: ~cări / E: explica] 1 Expunere amănunțită în vederea clarificării unei probleme, a unui fenomen etc. Si: comentare, explicație (1), interpretare, lămurire, deslușire. 2 Detaliere a unor aspecte, pentru a fi mai ușor de înțeles Si: explicat1 (2), explicație (2). 3 Motivare a unor fenomene, proprietăți Si: explicat1 (3), explicație (3). 4 Justificare a unei acțiuni, atitudini etc. Si: explicat1 (4), explicație (4). 5 (Îe) A avea o ~ (cu cineva) A purta o discuție cu scopul de a justifica o acțiune, o atitudine, de a lămuri un lucru, de a înlătura un conflict (5). 6 Discuție între două sau mai multe persoane cu scopul de a se pune de acord Si: explicat1 (5), explicație (6). 7-8 Găsire sau existență a unei motivări pentru a înțelege ceva Si: explicat1 (6-7), explicație (7-8). 9 Cauză. 10 (Pex) Origine.

EXPLICÁRE, explicări, s. f. Acțiunea de a (se) explica și rezultatul ei; lămurire. – V. explica.

EXPLICÁRE, explicări, s. f. Acțiunea de a (se) explica și rezultatul ei; lămurire. – V. explica.

EXPLICÁRE, explicări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) explica; lămurire. 2. Explicație (2). Chiar Zaharia Duhu, cu toată patima pentru iscoadele cărților și cu tot de-a dreptul amestec în aceste întîmplări, nu le găsea explicare. C. PETRESCU R. DR. 127.

EXPLICÁRE s.f. Acțiunea de a (se) explica și rezultatul ei; explicație. [< explica].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

explicáre s. f., g.-d. art. explicắrii; pl. explicắri

explicáre s. f., g.-d. art. explicării; pl. explicări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

EXPLICÁRE s. 1. v. lămurire. 2. v. demonstrare. 3. v. analizare. 4. v. justificare.

EXPLICARE s. 1. clarificare, deslușire, dezlegare, elucidare, explicație, lămurire, limpezire, precizare, rezolvare, soluție, soluționare, (înv.) pliroforie, răspicare, (fig.) cheie, descîlcire. (~ unei probleme.) 2. demonstrare, explicație. (~ unei teoreme.) 3. analizare, comentare, interpretare, tîlcuire, (înv.) tîlcuială. (~ unui text literar.) 4. explicație, justificare, motivare. (Există vreo ~ a gestului său?)

Intrare: explicare
explicare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • explicare
  • explicarea
plural
  • explicări
  • explicările
genitiv-dativ singular
  • explicări
  • explicării
plural
  • explicări
  • explicărilor
vocativ singular
plural
esplicare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
isplicare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.