12 definiții pentru elucida


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELUCIDÁ, elucidez, vb. I. Tranz. A clarifica, a desluși, a limpezi, a lămuri o problemă până atunci confuză. – Din fr. élucider, lat. elucidare.

ELUCIDÁ, elucidez, vb. I. Tranz. A clarifica, a desluși, a limpezi, a lămuri o problemă până atunci confuză. – Din fr. élucider, lat. elucidare.

elucida vt [At: CARAGIALE, O. VII, 168 / Pzi: ~dez / E: fr élucider, lat elucidare] 1 (C.i. idei) A explica. 2 (C.i. probleme) A rezolva. 3 (C.i. situații) A lămuri. 4 (C.i. dileme) A clarifica.

ELUCIDÁ, elucidez, vb. I. Tranz. A clarifica, a desluși, a limpezi, a lămuri. Aș dori să elucidăm împreună cîteva cestiuni prealabile. CARAGIALE, O. VII 168. ◊ Refl. pas. Documente istorice prin care se elucidează și se dovedesc relațiunile țărilor romîne. ODOBESCU, S. I 336.

ELUCIDÁ vb. I. tr. A clarifica, a limpezi, a lămuri, a desluși. [< it. elucidare, fr. élucider, cf. lat. lucidus – clar, lămurit].

ELUCIDÁ vb. tr. a clarifica, a limpezi, a lămuri o problemă. (< fr. élucider, lat. lucidare)

A ELUCIDÁ ~éz tranz. (probleme, chestiuni, situații confuze) A face să devină clar; a clarifica; a lămuri; a limpezi; a desluși. /<fr. élucider, lat. elucidare

elucidà v. a face lucid sau deslușit: a elucida o chestiune.

*elucidéz v. tr. (lat. e-lúcido, -áre, d. lúcidus, lucid). Lămuresc, clarific: a elucida o chestiune.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

elucidá (a ~) vb., ind. prez. 3 elucideáză

elucidá vb., ind. prez. 1 sg. elucidéz, 3 sg. și pl. elucideáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ELUCIDA vb. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) desluși, a (se) explica, a (se) lămuri, a (se) limpezi, a (se) preciza, (înv.) a (se) pliroforisi, a (se) răspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descîlci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.)

Intrare: elucida
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • elucida
  • elucidare
  • elucidat
  • elucidatu‑
  • elucidând
  • elucidându‑
singular plural
  • elucidea
  • elucidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • elucidez
(să)
  • elucidez
  • elucidam
  • elucidai
  • elucidasem
a II-a (tu)
  • elucidezi
(să)
  • elucidezi
  • elucidai
  • elucidași
  • elucidaseși
a III-a (el, ea)
  • elucidea
(să)
  • elucideze
  • elucida
  • elucidă
  • elucidase
plural I (noi)
  • elucidăm
(să)
  • elucidăm
  • elucidam
  • elucidarăm
  • elucidaserăm
  • elucidasem
a II-a (voi)
  • elucidați
(să)
  • elucidați
  • elucidați
  • elucidarăți
  • elucidaserăți
  • elucidaseți
a III-a (ei, ele)
  • elucidea
(să)
  • elucideze
  • elucidau
  • elucida
  • elucidaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

elucida

  • 1. A clarifica, a desluși, a limpezi, a lămuri o problemă până atunci confuză.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: clarifica desluși limpezi lămuri 2 exemple
    exemple
    • Aș dori să elucidăm împreună cîteva cestiuni prealabile. CARAGIALE, O. VII 168.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Documente istorice prin care se elucidează și se dovedesc relațiunile țărilor romîne. ODOBESCU, S. I 336.
      surse: DLRLC

etimologie: