lămurire¹ sf [At: BIBLIA (1688), 444^r/11 / Pl: ~ri / E: lămuri] 1 Purificare a metalelor (prețioase) prin îndepărtarea corpurilor, substanțelor sau elementelor străine sub acțiunea focului Si: (îvr) lămurit¹ (1), lămuritură (1). 2 (Fig) Înlăturare a elementelor improprii, nespecifice, dăunătoare Si: curățare, (îvr) lămurit¹ (2), lămuritură (2). 3 (Fig) Puritate. 4-6 (Pex) Purificare a unui lichid prin (sedimentare), (distilare sau) dublă rafinare Si: (îvr) lămurit¹ (4-6), lămuritură (4-6). 7 (Înv) Determinare a unui lucru, a unui fapt, a unui fenomen Si: (îvr) lămurit¹ (7), lămuritură (7). 8 Soluționare a unei probleme, a unei situații financiare etc. Si: (îvr) lămurit¹ (8), lămuritură (8). 9 (Înv) Limpezime a gândirii, a exprimării, a ideilor etc. Si: (nob) lămureală (1), (îvr) lămurit¹ (9), lămuritură (9). 10 (Udp „asupra”, „despre”) Informație. 11 Completare, precizare astfel încât ceva să devină inteligibil Si: (pop) lămureală (2), (îvr) lămurit¹ (11), lămuritură (11). 12 Relevare a semnificației, a conținutului, a sferei de referință sau de explicare etc. Si: explicație, (pop) lămureală (3), (îvr) lămurit¹ (12), lămuritură (12). Vz argumentare, demonstrație. 13 Cunoaștere suficientă și clară a unei realități Si: (pop) lămureală (4), (îvr) lămurit¹ (13), lămuritură (13). 14 Explicare a semnificației, a cauzei, a rostului etc. unei realități, unei întâmplări sau unei situații Si: (nob) (pop) lămureală (5), relevare, (îvr) lămurit¹ (14), lămuritură (14). 15 Aflare a explicației unui lucru, unei stări, unui proces și obținere a cunoștinței în legătură cu felul în care se prezintă Si: (pop) lămureală (6), (îvr) lămurit¹ (15), lămuritură (15) Vz argumentare. 16 (Înv; îlav) Cu toată ~a (sau multă ori deplină ~) În mod clar. 17 (Îvr; îe) A veni în ~ A ajunge la opinia..., la concluzia... 18 Convingere a cuiva să accepte o opinie, o idee etc. 19-20 (Îs) Muncă sau acțiune de ~ Acțiune politică întreprinsă cu scopul de a crea anumite convingeri sau atitudini. 21 (Rar) Evidențiere. corectat(ă)

lămurire² sf / [At: ENC. ROM. / Pl: ~ri / E: lamură²] (Rar) Operație de curățire prin rărire a pădurilor tinere în stadiul de lăstari.

LĂMURIRE, lămuriri, s. f. 1. Acțiunea de a lămuri și rezultatul ei; clarificare, deslușire. Învățătorului îi revine un rol de seamă în lămurirea țărănimii muncitoare asupra avantajelor mecanizării agriculturii, ale întovărășirilor de lucrare în comun a pămîntului, asupra superiorității gospodăriilor agricole colective. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 461. Prietenul pe care l-am rugat... să mă ajute să văd orașul și să-mi înlesnească unele lămuriri e un vechi moscovit. STANCU, U.R.S.S. 14. ◊ (Adesea în legătură cu verbul «a duce») Muncă (sau acțiune, campanie) de lămurire = acțiune politică întreprinsă pentru explicarea unei probleme de pe poziția clasei muncitoare, cu scopul de a trezi conștiința de clasă și a ridica nivelul politic al unei persoane sau al unei colectivități. Lenin sublinia că munca de lămurire a maselor nu reprezintă «numai» o activitate propagandistică, că de fapt ea este cea mai practică activitate revoluționară. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 381, 2/1. Unul din voi să plece cu brigada; celălalt să rămînă în sat, ca să începem din nou munca de lămurire. MIHALE, O. 62. 2. Informație lămuritoare, explicație. Un funcționar al Bibliotecii Lenin ne conduce și ne dă lămuriri. STANCU, U.R.S.S. 28. Oaspeții se uitau unii la alții, așteptînd o lămurire. SADOVEANU, O. VII 94. Zaharia Duhu simți datoria să adauge o lămurire, care în aceeași vreme suna ca o scuză. C. PETRESCU, A. 302.

lămurire f. explicațiune.

lămuríre f. Clarificare, limpezire. Fig. Explicațiune, informațiune precisă.

lămurire s. f., g.-d. art. lămuririi; pl. lămuriri

lămurire s. f., g.-d. art. lămuririi; pl. lămuriri

lămurire s. f., g.-d. art. lămuririi; pl. lămuriri

LĂMURIRE s. 1. clarificare, deslușire, dezlegare, elucidare, explicare, explicație, limpezire, precizare, rezolvare, soluție, soluționare, (înv.) pliroforie, răspicare, (fig.) cheie, descâlcire. (~ unei probleme complicate.) 2. clarificare, dumerire, edificare. (~ lui într-o problemă.) 3. v. indicație. 4. v. instrucțiuni.

LĂMURIRE s. 1. clarificare, deslușire, dezlegare, elucidare, explicare, explicație, limpezire, precizare, rezolvare, soluție, soluționare, (înv.) pliroforie, răspicare, (fig.) cheie, descîlcire. (~ unei probleme complicate.) 2. clarificare, dumerire, edificare. (~ lui într-o problemă.) 3. indicație, informație, îndrumare. (A primit toate ~ necesare.) 4. explicație, indicație, instrucțiuni (pl.), îndrumare. (~ pentru folosirea unui medicament.)

lămurire, lămuriri s. f. (intl., iron.) bătaie.