3 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZUMFLÁT2, -Ă, dezumflați, -te, adj. Care nu mai e umflat, care și-a revenit la volumul normal sau care și-a micșorat volumul. ♦ Fig. (Despre oameni sau manifestările lor) Temperat, resemnat, potolit; dezamăgit. – V. dezumfla.

DEZUMFLÁT1 s. n. Dezumflare. – V. dezumfla.

DEZUMFLÁT1 s. n. Dezumflare. – V. dezumfla.

dezumflat1 sn [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~uri / E: dezumfla] 1-3 Dezumflare (1-3). 4 (Fig) Temperare. 5 (Fig) Dezamăgire.

dezumflat2, ~ă a [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~ați, ~e / E: dezumfla] 1 (D. obiecte umflate) Care și-a redus volumul. 2 (Fig; d. organe) Care nu mai este inflamat Si: dezinflamat. 3 (Fig; d. oameni) Care și-a revenit dintr-o stare de exaltare. 4 (Fig) Temperat. 5 (Fig) Dezamăgit.

DEZUMFLAT2, -Ă, dezumflați, -te, adj. Care nu mai e umflat, care și-a revenit la volumul normal sau care și-a scăzut volumul. ♦ Fig. (Despre oameni sau manifestările lor) Temperat, resemnat, potolit; dezamăgit. – V. dezumfla.

DEZUMFLÁT, -Ă, dezumflați, -te, adj. (Despre lucruri și despre părți ale corpului ființelor) Care nu mai e umflat, care a revenit la normal. Minge dezumflată.

DEZUMFLÁ, dezúmflu, vb. I. 1. Tranz. A face ca un obiect umflat sau un organ inflamat să-și recapete volumul normal sau să-și scadă volumul. ◊ Refl. Cauciucul s-a dezumflat.Expr. (Refl.) A i se dezumfla buzunarele = a rămâne fără bani, cu buzunarele goale. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare; (despre manifestări ale omului) a se potoli, a se tempera. – Pref. dez- + umfla.

dezumfla [At: TDRG / Pzi: ~umflu / E: dez- + umfla] 1-2 vt A face ca un obiect umflat (sau un organ inflamat) să-și scadă volumul (sau să revină la volumul normal). 3 vr (Pfm; îe) A i se ~ buzunarele A rămâne fără bani. 4 vr (Fig; d. oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare. 5 vr (Fig; d. manifestările oamenilor) A se tempera. 6 vr (Fig; d. oameni) A se dezamăgi.

DEZUMFLÁ, dezumflu, vb. I. 1. Tranz. A face ca un obiect umflat sau un organ inflamat să-și recapete volumul normal sau să-și scadă volumul. ◊ Refl. Cauciucul s-a dezumflat.Expr. (Refl.) A i se dezumfla buzunarele = a rămâne fără bani, cu buzunarele goale. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare; (despre manifestări ale omului) a se potoli, a se tempera. – Dez- + umfla.

DEZUMFLÁ, dezúmflu, vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la un obiect care este umflat sau la o ființă ori o parte a corpului ei care este inflamată) A face să nu mai fie umflat, a face să-și recapete volumul normal. Am dezumflat un cauciuc.Refl. Abdomenul s-a dezumflat.Vita se dezumflă și scapă. ȘEZ. III 203. (Expr.) A i se dezumfla buzunarele = a rămîne fără bani, cu buzunarele goale. Peste oceane, spumegă fiarele, Vînzătorii de inimi, negustorii de viață! Li se dezumflă treptat buzunarele. DEȘLIU, G. 57. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare provocată de entuziasm, mînie etc.; (despre anumite manifestări sufletești ale omului) a se potoli, a scădea. Entuziasmul i se dezumflă pe loc. GALAN, Z. R. 145. Cînd întîlnea o cît de slabă rezistență... Dumitrescu se dezumfla, își bătea cizma cu cravașa, își mușca mustața și schimba vorba. PAS, Z. III 25. Nea Ghiță a vrut să mă omoare, dar pe urmă s-a dezumflat. SADOVEANU, M. C. 79. ◊ (Cu determinări introduse prin prep. «de») Mînecuță s-a dezumflat de veninul mîniei și a izbucnit și el în rîs. SADOVEANU, P. M. 27.

A DEZUMFLÁ dezúmflu tranz. A face să se dezumfle. /dez- + a umfla

A SE DEZUMFLÁ mă dezumflu intranz. 1) A reveni la volumul normal; a ajunge la dimensiunile obișnuite. 2) fig. (despre persoane) A se calma, revenind de la o stare de exaltare; a se tempera. /dez- + a (se) umfla

dezumflà v. a înceta de a mai fi umflat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!dezumflát (de-zum-/dez-um-) s. n.

dezumflát s. n. (sil. mf. dez-)

!dezumflá (a ~) (de-zum-/dez-um-) vb., ind. prez. 3 dezúmflă

dezumflá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezúmflu, 3 sg. și pl. dezúmflă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEZUMFLÁT adj. v. decepționat, dezamăgit, deziluzionat.

arată toate definițiile

Intrare: dezumflat (adj.)
dezumflat1 (adj.) adjectiv
  • silabație: de-zum-flat, dez-um-flat
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezumflat
  • dezumflatul
  • dezumflatu‑
  • dezumfla
  • dezumflata
plural
  • dezumflați
  • dezumflații
  • dezumflate
  • dezumflatele
genitiv-dativ singular
  • dezumflat
  • dezumflatului
  • dezumflate
  • dezumflatei
plural
  • dezumflați
  • dezumflaților
  • dezumflate
  • dezumflatelor
vocativ singular
plural
Intrare: dezumflat (s.n.)
  • silabație: de-zum-flat, dez-um-flat
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezumflat
  • dezumflatul
  • dezumflatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • dezumflat
  • dezumflatului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: dezumfla
  • silabație: de-zum-fla, dez-um-fla
verb (VT90)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezumfla
  • dezumflare
  • dezumflat
  • dezumflatu‑
  • dezumflând
  • dezumflându‑
singular plural
  • dezumflă
  • dezumflați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezumflu
(să)
  • dezumflu
  • dezumflam
  • dezumflai
  • dezumflasem
a II-a (tu)
  • dezumfli
(să)
  • dezumfli
  • dezumflai
  • dezumflași
  • dezumflaseși
a III-a (el, ea)
  • dezumflă
(să)
  • dezumfle
  • dezumfla
  • dezumflă
  • dezumflase
plural I (noi)
  • dezumflăm
(să)
  • dezumflăm
  • dezumflam
  • dezumflarăm
  • dezumflaserăm
  • dezumflasem
a II-a (voi)
  • dezumflați
(să)
  • dezumflați
  • dezumflați
  • dezumflarăți
  • dezumflaserăți
  • dezumflaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezumflă
(să)
  • dezumfle
  • dezumflau
  • dezumfla
  • dezumflaseră
verb (VT90)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desumfla
  • desumflare
  • desumflat
  • desumflatu‑
  • desumflând
  • desumflându‑
singular plural
  • desumflă
  • desumflați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desumflu
(să)
  • desumflu
  • desumflam
  • desumflai
  • desumflasem
a II-a (tu)
  • desumfli
(să)
  • desumfli
  • desumflai
  • desumflași
  • desumflaseși
a III-a (el, ea)
  • desumflă
(să)
  • desumfle
  • desumfla
  • desumflă
  • desumflase
plural I (noi)
  • desumflăm
(să)
  • desumflăm
  • desumflam
  • desumflarăm
  • desumflaserăm
  • desumflasem
a II-a (voi)
  • desumflați
(să)
  • desumflați
  • desumflați
  • desumflarăți
  • desumflaserăți
  • desumflaseți
a III-a (ei, ele)
  • desumflă
(să)
  • desumfle
  • desumflau
  • desumfla
  • desumflaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dezumflat (adj.)

etimologie:

  • vezi dezumfla
    surse: DEX '09 DEX '98

dezumflat (s.n.)

etimologie:

  • vezi dezumfla
    surse: DEX '09 DEX '98

dezumfla desumfla

  • 1. tranzitiv A face ca un obiect umflat sau un organ inflamat să-și recapete volumul normal sau să-și scadă volumul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: umfla 3 exemple
    exemple
    • Am dezumflat un cauciuc.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Cauciucul s-a dezumflat. Abdomenul s-a dezumflat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • reflexiv Vita se dezumflă și scapă. ȘEZ. III 203.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie reflexiv A i se dezumfla buzunarele = a rămâne fără bani, cu buzunarele goale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Peste oceane, spumegă fiarele, Vînzătorii de inimi, negustorii de viață! Li se dezumflă treptat buzunarele. DEȘLIU, G. 57.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv figurat (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare; (despre manifestări ale omului) a se potoli, a se tempera.
    exemple
    • Entuziasmul i se dezumflă pe loc. GALAN, Z. R. 145.
      surse: DLRLC
    • Cînd întîlnea o cît de slabă rezistență... Dumitrescu se dezumfla, își bătea cizma cu cravașa, își mușca mustața și schimba vorba. PAS, Z. III 25.
      surse: DLRLC
    • Nea Ghiță a vrut să mă omoare, dar pe urmă s-a dezumflat. SADOVEANU, M. C. 79.
      surse: DLRLC
    • Mînecuță s-a dezumflat de veninul mîniei și a izbucnit și el în rîs. SADOVEANU, P. M. 27.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix dez- + umfla.
    surse: DEX '09