19 definiții pentru dezumfla
din care- explicative (8)
- morfologice (5)
- relaționale (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEZUMFLA, dezumflu, vb. I. 1. Tranz. A face ca un obiect umflat sau un organ inflamat să-și recapete volumul normal sau să-și scadă volumul. ◊ Refl. Cauciucul s-a dezumflat. ◊ Expr. (Refl.) A i se dezumfla buzunarele = a rămâne fără bani, cu buzunarele goale. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare; (despre manifestări ale omului) a se potoli, a se tempera. – Pref. dez- + umfla.
dezumfla [At: TDRG / Pzi: ~umflu / E: dez- + umfla] 1-2 vt A face ca un obiect umflat (sau un organ inflamat) să-și scadă volumul (sau să revină la volumul normal). 3 vr (Pfm; îe) A i se ~ buzunarele A rămâne fără bani. 4 vr (Fig; d. oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare. 5 vr (Fig; d. manifestările oamenilor) A se tempera. 6 vr (Fig; d. oameni) A se dezamăgi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZUMFLA, dezumflu, vb. I. 1. Tranz. A face ca un obiect umflat sau un organ inflamat să-și recapete volumul normal sau să-și scadă volumul. ◊ Refl. Cauciucul s-a dezumflat. ◊ Expr. (Refl.) A i se dezumfla buzunarele = a rămâne fără bani, cu buzunarele goale. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare; (despre manifestări ale omului) a se potoli, a se tempera. – Dez- + umfla.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
DEZUMFLA, dezumflu, vb. I. 1. Tranz. (Cu privire la un obiect care este umflat sau la o ființă ori o parte a corpului ei care este inflamată) A face să nu mai fie umflat, a face să-și recapete volumul normal. Am dezumflat un cauciuc. ◊ Refl. Abdomenul s-a dezumflat. ▭ Vita se dezumflă și scapă. ȘEZ. III 203. (Expr.) A i se dezumfla buzunarele = a rămîne fără bani, cu buzunarele goale. Peste oceane, spumegă fiarele, Vînzătorii de inimi, negustorii de viață! Li se dezumflă treptat buzunarele. DEȘLIU, G. 57. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare provocată de entuziasm, mînie etc.; (despre anumite manifestări sufletești ale omului) a se potoli, a scădea. Entuziasmul i se dezumflă pe loc. GALAN, Z. R. 145. Cînd întîlnea o cît de slabă rezistență... Dumitrescu se dezumfla, își bătea cizma cu cravașa, își mușca mustața și schimba vorba. PAS, Z. III 25. Nea Ghiță a vrut să mă omoare, dar pe urmă s-a dezumflat. SADOVEANU, M. C. 79. ◊ (Cu determinări introduse prin prep. «de») Mînecuță s-a dezumflat de veninul mîniei și a izbucnit și el în rîs. SADOVEANU, P. M. 27.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A DEZUMFLA dezumflu tranz. A face să se dezumfle. /dez- + a umfla
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE DEZUMFLA mă dezumflu intranz. 1) A reveni la volumul normal; a ajunge la dimensiunile obișnuite. 2) fig. (despre persoane) A se calma, revenind de la o stare de exaltare; a se tempera. /dez- + a (se) umfla
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dezumflà v. a înceta de a mai fi umflat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
destumfla v vz dezumfla
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezumfla (a ~) (desp. de-zum-/dez-um-) vb., ind. prez. 1 sg. dezumflu, 3 dezumflă; conj. prez. 1 sg. să dezumflu, 3 să dezumfle
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!dezumfla (a ~) (de-zum-/dez-um-) vb., ind. prez. 3 dezumflă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezumfla vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezumflu, 3 sg. și pl. dezumflă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dezumfla
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
desumflu.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEZUMFLA vb. v. decepționa, dezamăgi, deziluziona.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEZUMFLA vb. (reg.) a (se) stoci. (Pântecele vacii i-a fost ~ cu...)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEZUMFLA vb. (reg.) a (se) stoci. (Pîntecele i-a fost ~ cu...)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezumfla vb. v. DECEPȚIONA. DEZAMĂGI. DEZILUZIONA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A dezumfla ≠ a umfla
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A (se) dezumfla ≠ a (se) umfla
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: de-zum-fla, dez-um-fla
verb (VT90) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT90) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
dezumfla, dezumfluverb
- 1. A face ca un obiect umflat sau un organ inflamat să-și recapete volumul normal sau să-și scadă volumul. DEX '09 DEX '98 DLRLCantonime: umfla
- Am dezumflat un cauciuc. DLRLC
- Cauciucul s-a dezumflat. Abdomenul s-a dezumflat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vita se dezumflă și scapă. ȘEZ. III 203. DLRLC
- A i se dezumfla buzunarele = a rămâne fără bani, cu buzunarele goale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Peste oceane, spumegă fiarele, Vînzătorii de inimi, negustorii de viață! Li se dezumflă treptat buzunarele. DEȘLIU, G. 57. DLRLC
-
-
- 2. (Despre oameni) A-și reveni dintr-o stare de exaltare; (despre manifestări ale omului) a se potoli, a se tempera. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: decepționa dezamăgi deziluziona potoli tempera
- Entuziasmul i se dezumflă pe loc. GALAN, Z. R. 145. DLRLC
- Cînd întîlnea o cît de slabă rezistență... Dumitrescu se dezumfla, își bătea cizma cu cravașa, își mușca mustața și schimba vorba. PAS, Z. III 25. DLRLC
- Nea Ghiță a vrut să mă omoare, dar pe urmă s-a dezumflat. SADOVEANU, M. C. 79. DLRLC
- Mînecuță s-a dezumflat de veninul mîniei și a izbucnit și el în rîs. SADOVEANU, P. M. 27. DLRLC
-
etimologie:
- Prefix dez- + umfla. DEX '09