2 intrări
22 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEZBÁTE1, dezbát, vb. III. Tranz. A discuta pe larg și adesea în contradictoriu o chestiune, o problemă etc. cu una sau mai multe persoane; a supune ceva discuției. ♦ A examina o cauză, un proces (cu participarea ambelor părți). – Din fr. débattre.
DEZBÁTE2, dezbát, vb. III. Tranz. (Pop.) 1. A desface ceva care fusese bătut, fixat, prins în cuie; a desprinde ceva de unde fusese bătut, înțepenit (în cuie). 2. A afâna un pământ bătut, uscat, întărit. – Pref. dez- + bate.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezbate1 [At: URECHE, L. 100 / V: (îrg) diz~ / S și: (înv) desb~ / Pzi: dezbat / E: dez- + bate] (Îvp) 1 vt (C.i. obiecte) A scoate din locul fixat Si: a desprinde, a desface. 2 vt (Pex) A scoate din locul firesc. 3 vt (C.i. țări, orașe, suprafețe de teren etc.) A scoate de sub stăpânirea cuiva Si: a elibera. 4 vt (C.i. țări, orașe, suprafețe de teren etc.) A trece în posesia altcuiva. 5-6 vtr A (se) scoate la capăt Si: a (se) descurca. 7-8 vtr (Pex) A (se) tocmi. 9 vt (C.i. persoane) A schimba opinia. 10 vt (C.i. persoane) A debarasa. 11 vt (Pex) A îndepărta de (sau la) ceva. 12 vt (C.i. terenuri agricole) A desțeleni. 13 vt (Reg; c.i. lichide) A amesteca.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezbate2 [At: VALIAN, V. / V: (îvr) diz~ / S și: (înv) desb~ / Pzi: dezbat / E: dez- + bate (după fr débattre)] 1 vr (Îvr) A se lupta. 2 (Îvr; pex) A se dumiri. 3 vt (C.i. idei, legi, proiecte etc.) A examina sub toate aspectele (de obicei în ședințe publice) Si: a discuta. 4 vt A expune pe larg (în scris) Si: a trata.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZBÁTE1, dezbát, vb. III. Tranz. A discuta pe larg și adesea în contradictoriu o chestiune, o problemă etc. cu una sau mai multe persoane; a supune ceva discuției. ♦ A examina o cauză, un proces (cu participarea ambelor părți). – Dez- + bate (după fr. débattre).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZBÁTE2, dezbát, vb. III. Tranz. (Pop.) 1. A desface ceva care fusese bătut, fixat, prins în cuie; a desprinde ceva de unde fusese bătut, înțepenit (în cuie). 2. A afâna un pământ bătut, uscat, întărit. – Dez- + bate.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZBÁTE1, dezbát, vb. III. Tranz. A discuta pe larg o chestiune, o problemă etc. cu una sau cu mai multe persoane (adesea în contradictoriu); a supune discuției (o hotărîre, un proiect de lege etc.). Forța partidului clasei muncitoare stă tocmai în faptul că el dezbate în fața maselor toate planurile sale, că ține seama în mod permanent de părerile oamenilor muncii, că arată cu curaj maselor lipsurile și greutățile atunci cînd acestea se manifestă. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 353, 3/5. ◊ Absol. Dacă nu știți ce e [iubirea], puteți, cu noțiunile d-voastră cumpărate și vîndute cu toptanul... să dezbateți toată viața, că tot nu ajungeți la nimic. CAMIL PETRESCU, U. N. 15. ◊ Refl. pas. Asemenea cestiuni nu se dezbat cu pușca în mînă. ODOBESCU, S. III 95. ◊ Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. «asupra») M-am gîndit să-ți propun, și sper că ai să primești, să-ți dai osteneală să vii pe o zi, două la Berlin, unde să dezbatem îndelete împreună asupra unei afaceri, destul de serioase. CARAGIALE, O. VII 271. ♦ (Jur.) A examina o cauză, un proces; a judeca.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZBÁTE2, dezbát, vb. III. (Popular) 1. Tranz. A desface ceva care fusese bătut (fixat, prins) cu cuie; a scoate afară de unde fusese bătut (sau fixat, înțepenit); a desprinde. M-a fulgerat [măseaua] și m-am pus jos. Gata, zic eu; trebuie s-o scot. Dacă mă doare un ceas așa și dacă nu mor, musai să caut un meșter să mi-o dezbată. SADOVEANU, V. F. 37. Dezbat coasa de brățare, Ca să ies la șleahu mare. ȘEZ. I 140. 2. Refl. (Învechit) A ieși, a se elibera de sub stăpînirea cuiva, a se desface dintr-o legătură de dependență față de cineva. Brașovenii, cum primiseră acele scrisori de la sibieni... se învoiesc a se dezbate de supt Mihai. BĂLCESCU, O. II 315. 3. Tranz. (Agric.) A afîna un pămînt bătut, uscat, întărit. Nu puteau oamenii ara, pămîntul era tare ca fierul. Și-n puținul pe care l-au dezbătut și l-au sămănat, parcă a ieșit ceva acătării? SADOVEANU, P. S. 10.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZBÁTE vb. III. tr. 1. A discuta, a supune unei largi discuții (o hotărâre, o chestiune, un proiect de lege etc.) 2. (Jur.) A ține dezbaterile, a judeca în fond (un proces). [P.i. dezbát. / < fr. débattre, după bate].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZBÁTE vb. tr. 1. a discuta, a supune unei largi discuții (o chestiune, un proiect de lege etc.). 2. (jur.) a judeca în fond (un proces) (după fr. débattre)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A DEZBÁTE2 dezbát tranz. 1) (probleme, chestiuni) A supune unei discuții ample; a discuta pe larg. 2) (cazuri, procese) A examina într-o instanță judecătorească. /dez- + a bate
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A DEZBÁTE1 dezbát tranz. (obiecte fixate) A desprinde din cuie. /dez- + a bate
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
desbate v. a se lepăda (sens ieșit din uz): Brașovenii se învoiesc a se desbate de sub Mihaiu BĂLC. [Lit. a se abate dela].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
desbate v. a discuta împreună cu alții. [Modelat după fr. débattre].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dezbát, -bătút, a -baté v. tr. (d. bat). Bat înapoĭ, scot bătînd, desprind: a dezbate o scîndură din gard. Dezbătăturesc. Liberez (Vechĭ). Discut, deliberez (neol. după fr. débattre). V. refl. (Vechĭ). Mă liberez, mă emancipez: se dezbătuse Cantemireștiĭ de supt ascultarea hanuluĭ (Cost. 1, 288), țara s’a dezbătut de păgînĭ. – Și azĭ: nu mă pot dezbăra de cap (Șez. 33, 25), nu mă pot pricepe, nu mă pot lămuri.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
dezbáte (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezbát, 1 pl. dezbátem, 2 pl. dezbáteți, imperf. 3 sg. dezbăteá; conj. prez. 3 să dezbátă; imper. (neg.) 2 sg. (nu) dezbáte, 2 pl. (nu) dezbáteți; part. dezbătút
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezbáte (a discuta, a desface, a desprinde) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezbát, 1 pl. dezbátem; conj. prez. 3 sg. și pl. dezbátă; imper. (neg.) 2 sg. (nu ) dezbáte, 2 pl. (nu) dezbáteți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dezbate
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
desbat, -bătut prt.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
DEZBÁTE vb. 1. a discuta, a trata, (înv.) a tratarisi. (Ce subiect a ~.) 2. v. chibzui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
verb (VT606) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT606) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
dezbate (desface) popular
- 1. A desface ceva care fusese bătut, fixat, prins în cuie; a desprinde ceva de unde fusese bătut, înțepenit (în cuie).exemple
- M-a fulgerat [măseaua] și m-am pus jos. Gata, zic eu; trebuie s-o scot. Dacă mă doare un ceas așa și dacă nu mor, musai să caut un meșter să mi-o dezbată. SADOVEANU, V. F. 37.surse: DLRLC
- Dezbat coasa de brățare, Ca să ies la șleahu mare. ȘEZ. I 140.surse: DLRLC
- 1.1. reflexiv învechit A ieși, a se elibera de sub stăpânirea cuiva, a se desface dintr-o legătură de dependență față de cineva.surse: DLRLC un exempluexemple
- Brașovenii, cum primiseră acele scrisori de la sibieni... se învoiesc a se dezbate de supt Mihai. BĂLCESCU, O. II 315.surse: DLRLC
-
-
- 2. A afâna un pământ bătut, uscat, întărit.exemple
- Nu puteau oamenii ara, pămîntul era tare ca fierul. Și-n puținul pe care l-au dezbătut și l-au sămănat, parcă a ieșit ceva acătării? SADOVEANU, P. S. 10.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Prefix dez- + bate.surse: DEX '09
dezbate (discuta)
- 1. A discuta pe larg și adesea în contradictoriu o chestiune, o problemă etc. cu una sau mai multe persoane; a supune ceva discuției.exemple
- Forța partidului clasei muncitoare stă tocmai în faptul că el dezbate în fața maselor toate planurile sale, că ține seama în mod permanent de părerile oamenilor muncii, că arată cu curaj maselor lipsurile și greutățile atunci cînd acestea se manifestă. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 353, 3/5.surse: DLRLC
- absolut Dacă nu știți ce e [iubirea], puteți, cu noțiunile d-voastră cumpărate și vîndute cu toptanul... să dezbateți toată viața, că tot nu ajungeți la nimic. CAMIL PETRESCU, U. N. 15.surse: DLRLC
- intranzitiv M-am gîndit să-ți propun, și sper că ai să primești, să-ți dai osteneală să vii pe o zi, două la Berlin, unde să dezbatem îndelete împreună asupra unei afaceri, destul de serioase. CARAGIALE, O. VII 271.surse: DLRLC
- 1.1. A examina o cauză, un proces (cu participarea ambelor părți).surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: judeca
-
etimologie:
- limba franceză débattresurse: DEX '09 DN
- Dez- + batesurse: DEX '98