2 intrări

20 de definiții

dezaxát, ~ă [At: TITULESCU, D. 720 / Pl: ~áți, ~e / E: dezaxa] 1 a (D. corpuri sau părți ale lor) Care s-a abătut de la o axă (normală) dată. 2-3 smf, a (Fig) (Persoană) care se abate de la linia normală de comportare, pierzându-și echilibrul moral (și mintal). 4 (Fig; d. mintea, manifestările etc. oamenilor) Care trădează o persoană dezaxată (3).

DEZAXÁT, -Ă, dezaxați, -te, adj. 1. (Despre axe) Care s-a deplasat din poziția normală. 2. Fig. (Despre oameni; adesea substantivat) Dezechilibrat moral (și mintal). – V. dezaxa.

DEZAXÁT, -Ă, dezaxați, -te, adj. 1. (Despre axe) Care s-a deplasat din poziția normală. 2. Fig. (Despre oameni; adesea substantivat) Dezechilibrat moral (și mintal). – V. dezaxa.

DEZAXÁT, -Ă, dezaxați, -te, adj. 1. (Tehn.) Cu axa scoasă sau sărită din poziția ei normală. 2. Fig. (Despre oameni) Deviat de la linia normală de conduită în viață, dezechilibrat, dezorientat; tulburat mintal. Mioara se uită mereu la el, dezaxată. CAMIL PETRESCU, T. II 51.

DEZAXÁT adj. v. dezechilibrat, tulburat, zdruncinat.

DEZAXÁT, -Ă adj. (adesea s.) (Despre oameni) Dezechilibrat; tulburat mintal. [< dezaxa].

DEZAXÁT, -Ă adj. 1. deplasat de pe axă. 2. dezechilibrat; iresponsabil, tulburat mintal. (< dezaxa)

dezaxá [At: DM / Pzi: ~xéz / E: fr désaxer] 1-2 vtr (D. axe) A(-și) schimba poziția, deplasându(-se) din poziția normală. 3 vr (Fig; d. oameni) A se abate de la linia normală de conduită. 4 vr (Fig; d. oameni) A-și pierde echilibrul moral (și mintal).

DEZAXÁ, dezaxez, vb. I. 1. Tranz. A deplasa o axă din poziția ei normală. ◊ Refl. Osia s-a dezaxat. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A se abate de la linia normală de conduită; a-și pierde echilibrul moral (și mintal). – Din fr. désaxer.

DEZAXÁ, dezaxez, vb. I. 1. Tranz. A deplasa o axă din poziția ei normală. ◊ Refl. Osia s-a dezaxat. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A se abate de la linia normală de conduită; a-și pierde echilibrul moral (și mintal). – Din fr. désaxer.

DEZAXÁ, dezaxez, vb. I. 1. Tranz. (Tehn.) A deplasa o axă din poziția ei normală. 2. Refl. Fig. (Despre persoane) A părăsi linia normală a conduitei; a-și pierde echilibrul moral (și mintal).

!dezaxá (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezaxeáză

dezaxá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezaxéz, 3 sg. și pl. dezaxeáză

DEZAXÁ vb. v. dezechilibra, tulbura, zdruncina.

DEZAXÁ vb. I. 1. tr. A schimba o axă din poziția ei obișnuită. 2. refl. (Fig.; despre oameni) A se dezechilibra, a se scrânti, a se sminti. [Cf. fr. désaxer].

DEZAXÁ vb. I. tr., refl. a(-și) schimba poziția astfel încât axa să nu mai fie în poziția ei obișnuită. II. refl. (fig.; despre oameni) a se dezechilibra (mintal), a se scrânti, a se sminti. (< fr. désaxer)

A SE DEZAXÁ mă ~éz intranz. 1) (despre obiecte fixe) A-și schimba poziția, deplasând poziția normală a axei. 2) fig. (despre persoane) A-și pierde echilibrul moral sau mintal;a se dezechilibra. /<fr. désaxer

A DEZAXÁ ~éz tranz. A face să se dezaxeze. /<fr. désaxer


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

dezaxát adj. v. DEZECHILIBRAT. TULBURAT. ZDRUNCINAT.

dezaxá vb. v. DEZECHILIBRA. TULBURA. ZDRUNCINA.

Intrare: dezaxa
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dezaxa dezaxare dezaxat dezaxând singular plural
dezaxea dezaxați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dezaxez (să) dezaxez dezaxam dezaxai dezaxasem
a II-a (tu) dezaxezi (să) dezaxezi dezaxai dezaxași dezaxaseși
a III-a (el, ea) dezaxea (să) dezaxeze dezaxa dezaxă dezaxase
plural I (noi) dezaxăm (să) dezaxăm dezaxam dezaxarăm dezaxaserăm, dezaxasem*
a II-a (voi) dezaxați (să) dezaxați dezaxați dezaxarăți dezaxaserăți, dezaxaseți*
a III-a (ei, ele) dezaxea (să) dezaxeze dezaxau dezaxa dezaxaseră
Intrare: dezaxat
dezaxat adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dezaxat dezaxatul dezaxa dezaxata
plural dezaxați dezaxații dezaxate dezaxatele
genitiv-dativ singular dezaxat dezaxatului dezaxate dezaxatei
plural dezaxați dezaxaților dezaxate dezaxatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)