2 intrări

23 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DESFĂȘURÁRE, desfășurări, s. f. Acțiunea de a (se) desfășura și rezultatul ei. ♦ Așezare a unei suprafețe geometrice pe un plan fără deformări, rupturi, îndoiri. ♦ (În literatură și în reprezentări scenice, în sintagma) Desfășurarea acțiunii = evoluția acțiunii, succesiunea diferitelor momente ale acesteia în vederea deznodământului. – V. desfășura.

desfășurare sf [At: POLIZU/ Pl: ~rări / E: desfășura] 1 Desfacere a unor obiecte strânse, ghemuite Si: (îvr) desfășurat1 (1), desfășurământ (1). 2 Întindere pe toată suprafața a unui material Si: (îvr) desfășurat1 (2), desfășurământ (2). 3 Întindere în plan a suprafeței anumitor corpuri geometrice Si: (îvr) desfășurat1 (3), desfășurământ (3). 4 (Teh) Operație de întindere a unui fir scos de pe un mosor, o bobină etc. Si: (îvr) desfășurat1 (4), desfășurământ (4). 5 Întâmplare a unor fapte, acțiuni etc. Si: (îvr) desfășurat1 (5), desfășurământ (5). 6 Înfăptuire pe etape succesive și pe un plan larg a unor acțiuni de luptă Si: (îvr) desfășurat1 (6), desfășurământ (6). 7 (Mil) Trecere a unei unități în formație de luptă Si: (îvr) desfășurat1 (7), desfășurământ (7). 8 (Spc) Prezentare organizată a unor cifre în tabele, scheme etc. Si: (îvr) desfășurat1 (8), desfășurământ (8). 9 (Îvr) Degajare. 10 Dezvoltare. 11 Prezentare succesivă a unor priveliști Si: (îvr) desfășurat1 (11), desfășurământ (11). 12 Scurgere a evenimentelor, acțiunilor, faptelor Si: mers1, (îvr) desfășurat1 (12), desfășurământ (12). 13 (Pex) Etalare. 14 (Lit; îs) ~a acțiunii Succesiune a diferitelor momente dintr-o operă literară sau reprezentație scenică, în vederea deznodământului.

DESFĂȘURÁRE, desfășurări, s. f. Acțiunea de a (se) desfășura și rezultatul ei. ♦ Întindere în plan a suprafeței anumitor corpuri geometrice (con, cilindru etc.). ♦ (În literatură și în reprezentări scenice, în sintagma) Desfășurarea acțiunii = evoluția acțiunii, succesiunea diferitelor ei momente în vederea deznodământului. – V. desfășura.

DESFĂȘURÁ, desfășór, vb. I. 1. Tranz. A face ca un obiect să nu mai fie înfășurat sau ghemuit, a desface, a întinde în toată lungimea sau suprafața. ◊ Refl. Un sul de hârtie se desfășoară.Refl. (Despre unități militare) A trece de la o formație de marș la dispozitivul de luptă. 2. Refl. și tranz. Fig. (Despre locuri și priveliști din natură) A (se) înfățișa, a (se) arăta treptat (în toată amploarea); a (se) întinde, a (se) așterne până departe. ♦ Refl. (Despre fapte, evenimente etc.) A se petrece, a decurge; a evolua în fazele sale succesive. 3. Tranz. A înfăptui o acțiune de durată, pe etape succesive și pe un plan larg. ◊ Refl. Ce viață trepidantă trebuie să se desfășoare acolo! [Prez. ind. și: desfắșur] – Pref. des- + [în]fășura.

desfășurá [At: LB / Pzi: desfășór și desfắșur / E: ml disfaciolare sau des- + (în)fășura] 1 vt (C.i. obiecte) A face să nu mai fie înfășurat, ghemuit, strâns Si: a derula, a desface. 2 vt A întinde pe toată lungimea sau suprafața. 3 vr (D. fapte, acțiuni) A se petrece. 4 vr A evolua în faze succesive Si: a decurge. 5 vt (C.i. acțiuni de luptă) A înfăptui pe etape succesive și pe un plan larg în vederea unui scop. 6 vt (D. unități militare) A trece în formație de luptă. 7 vt A da dovadă de... 8 vt (Îvr) A degaja. 9 vt A dezvolta. 10-11 vtr (Fig; d. locuri și priveliști din natură) A (se) arăta treptat în toată amploarea Si: a se înfățișa. 12-13 vtr A (se) întinde până departe.

DESFĂȘURÁ, desfășór, vb. I. 1. Tranz. A face ca un obiect să nu mai fie înfășurat sau ghemuit, a desface, a întinde în toată lungimea sau suprafața. ◊ Refl. Un sul de hârtie se desfășoară.Refl. (Despre unități militare) A trece la o formație de luptă. 2. Refl. și tranz. Fig. (Despre locuri și priveliști din natură) A (se) înfățișa, a (se) arăta treptat (în toată amploarea); a (se) întinde, a (se) așterne până departe. ♦ Refl. (Despre fapte, evenimente etc.) A se petrece, a decurge; a evolua în fazele sale succesive. 3. Tranz. A înfăptui o acțiune de durată, pe etape succesive și pe un plan larg. ◊ Refl. Ce viață trepidantă trebuie să se desfășoare acolo! [Prez. ind. și: desfắșur] – Lat. disfasciolare sau rom. des1- + [în]fășura.

DESFĂȘURÁ, desfășór și desfășur, vb. I. 1. Tranz. A face să nu mai fie înfășurat sau ghemuit, a desface, a întinde în toată lungimea sau suprafața. Armatele... Desfășură largi steaguri de falnică paradă. ALECSANDRI, P. III 336. Desfășurînd vălul... o coperi cu el. NEGRUZZI, S. I 32. Calul iar își răpezea, Peste teancuri [de postav] el zbura, Apoi le desfășura Și le da pe la nuntași Care-n lupte sînt fruntași. ALECSANDRI, P. P. 176. ◊ (Poetic) Răsai, o dimineață!... Desfășură în aer cosița ta bălaie, Pe care flori de aur și roze strălucesc. BOLINTINEANU, O. 199. ◊ Fig. Inima-mi... Slăvește sărbătoarea Veacului, Cînd zorii desfășoară flamuri De sînge și flăcări. BENIUC, V. 64. ◊ Expr. A desfășura steagurile (sau steagul) = a porni la luptă, a începe o acțiune de mare amploare. Sub conducerea partidelor comuniste și muncitorești, oamenii muncii din toate țările desfășoară larg steagul luptei internaționaliste. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 26, 1/2. ◊ Refl. Se juca așa de frumușel, încît ghemul nici nu se desfășura. ISPIRESCU, L. 286. Turbanul nu i s-ar fi desfășurat. NEGRUZZI, S. I 21. ♦ Refl. (Despre unități militare) A trece de la o formație de marș sau premergătoare de luptă la o formație de luptă. 2. Refl. Fig. (Despre locuri și priveliști din natură) A se înfățișa în aspectele lor succesive, a se arăta în toată amploarea, a se perinda, a se succeda. Oamenilor li se desfășură înaintea ochilor o cîmpie necuprinsă, un pămînt vînăt, acoperit cu buruienile topite de geruri. CAMILAR, TEM. 47. Bărăganul tăcea, desfășurîndu-se ca o mare împietrită în necunoscutul depărtării. SADOVEANU, O. III 664. Drumul neted și larg se desfășura înaintea noastră gălbiu și lung. HOGAȘ, DR. II 3. ◊ Tranz. Munții își desfășoară fastul fără seamăn al marilor lor cetăți. BOGZA, C. O. 336. Ah, dragii mei, cît de lină a fost ziua aceea de început de toamnă și cît de măreț și de solemn își desfășura codrul valurile. SADOVEANU, O. IV 484. Cîte-o femeie... își desfășura trecătoarele umbre prin spațiul neguros. EMINESCU, N. 34. ♦ (Despre fapte, evenimente) A se înlănțui, a trece în mod succesiv prin fața spectatorului, a evolua. Ar vedea, ca într-o panoramă, desfășurîndu-se dinainte-i toate acțiunile pornite din această crudă dar bărbătească aplecare a firii omenești. ODOBESCU, S. III 51. 3. Tranz. (Cu privire la acțiuni de durată) A înfăptui în chip succesiv, pe etape și pe un plan larg. Folosind exemple concrete locale, gazeta de perete trebuie să desfășoare o largă muncă de educare a oamenilor muncii în spiritul patriotismului și internaționalismului proletar. SCÎNTElA, 1953, nr. 2689. ◊ Refl. Ce viață arzătoare, plină de clocot și de putere trebuia să să desfășoare acolo! VORNIC, P. 183.

DESFĂȘURĂRE, desfășurări, s. f. Acțiunea de a (se) desfășura. 1. Desfacerea unui obiect înfășurat. Desfășurarea unui sul. ♦ (Geom.) Întindere în plan a suprafeței anumitor corpuri geometrice (con, cilindru etc.) tăiate după generatoarea lor. Desfășurare conică. ♦ Trecere a unei unități militare de la dispozitivul de marș la un dispozitiv de luptă. 2. Fig. Întinderea unui peisaj pe porțiuni succesive în fața unui spectator; perindare. În desfășurarea dealurilor și a văilor de la Comănești, de cîte ori nu simțise el, copil... cum se destindea sufletul surorii sale! D. ZAMFIRESCU, R. 77. Deasupra ochilor ei închiși vedea felurite forme plutind într-o desfășurare leneșă. VLAHUȚĂ, O. A. 143. 3. Efectuare în mod succesiv a unei serii de acțiuni tinzînd spre un scop unic; dezvoltare. O puternică contribuție trebuie să dea desfășurarea largă a întrecerii socialiste. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2387. ◊ (În literatură și în domeniul reprezentărilor scenice) Desfășurarea acțiunii = evoluția acțiunii, succesiunea diferitelor ei momente în vederea deznodămîntului. Cititorul... nu-și prea dă seama din desfășurarea acțiunii nici dacă la început treburile gospodăriei merg rău sau bine, nici dacă, spre sfîrșitul ei, lucrurile se îndreaptă sau nu. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 5, 4/5.

A DESFĂȘURÁ desfășór tranz. 1) A face să se desfășoare. 2) (acțiuni de amploare) A realiza în etape succesive. 3) (subiecte, idei etc.) A expune în mod amănunțiț; a reda pe larg; a dezvolta. /<lat. disfasciolare

A SE DESFĂȘURÁ se desfășoáră intranz. 1) (despre gheme sau ață înfășurată pe un ghem) A se desface într-un fir lung și continuu; a se deșira. 2) (despre unități militare) A se aranja în vederea unei acțiuni de luptă. 3) (despre evenimente, acțiuni etc.) A avea loc (într-un anumit mod); a-și urma cursul firesc; a decurge; a evolua. 4) fig. (despre priveliști, peisaj) A se întinde în fața ochilor; a se deschide. /<lat. disfasciolare

desfășurà v. 1. a întinde ce era înfășat; 2. fig. a face s’apară: a desfășura un mare zel. [V. înfășurà].

desfășór (vest) și desfắșur (est), a -fășurá v. tr. (lat. dis-facĭolare. V. înfășor. Desfășor, -orĭ, oară; să desfășoare). Întind, dezvolt ceĭa ce era înfășurat (propriŭ și fig.); a desfășura steagu, armata, forțele. V. developez, dezvolt.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

desfășuráre s. f., g.-d. art. desfășurắrii; pl. desfășurắri

desfășuráre s. f., g.-d. art. desfășurării; pl. desfășurări

desfășurá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. desfășór, 3 desfășoáră; conj. prez. 3 desfășoáre

desfășurá vb., ind. prez. 1 sg. desfășór, 3 sg. și pl. desfășoáră; conj. prez. 3 sg. și pl. desfășoáre

desfășura (ind. prez. 1 sg. desfășor, 3 sg. și pl. desfășoară)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DESFĂȘURÁRE s. 1. v. desfacere. 2. efectuare, executare, îndeplinire, prestare, prestație. (~ a unei munci.) 3. v. evoluție. 4. v. disputare.

DESFĂȘURARE s. 1. desfacere. (~ unui fir de pe scul.) 2. curs, dezvoltare, evoluție, mers, (Munt.) șiretenie. (~ evenimentelor.) 3. disputare. (În timpul ~ unui meci.)

arată toate definițiile

Intrare: desfășurare
desfășurare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desfășurare
  • desfășurarea
plural
  • desfășurări
  • desfășurările
genitiv-dativ singular
  • desfășurări
  • desfășurării
plural
  • desfășurări
  • desfășurărilor
vocativ singular
plural
Intrare: desfășura
desfășura1 (1 -șor) verb grupa I conjugarea I
verb (VT36)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desfășura
  • desfășurare
  • desfășurat
  • desfășuratu‑
  • desfășurând
  • desfășurându‑
singular plural
  • desfășoa
  • desfășurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desfășor
(să)
  • desfășor
  • desfășuram
  • desfășurai
  • desfășurasem
a II-a (tu)
  • desfășori
(să)
  • desfășori
  • desfășurai
  • desfășurași
  • desfășuraseși
a III-a (el, ea)
  • desfășoa
(să)
  • desfășoare
  • desfășura
  • desfășură
  • desfășurase
plural I (noi)
  • desfășurăm
(să)
  • desfășurăm
  • desfășuram
  • desfășurarăm
  • desfășuraserăm
  • desfășurasem
a II-a (voi)
  • desfășurați
(să)
  • desfășurați
  • desfășurați
  • desfășurarăți
  • desfășuraserăți
  • desfășuraseți
a III-a (ei, ele)
  • desfășoa
(să)
  • desfășoare
  • desfășurau
  • desfășura
  • desfășuraseră
desfășura2 (1 -șur) verb grupa I conjugarea I
verb (VT2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desfășura
  • desfășurare
  • desfășurat
  • desfășuratu‑
  • desfășurând
  • desfășurându‑
singular plural
  • desfășură
  • desfășurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desfășur
(să)
  • desfășur
  • desfășuram
  • desfășurai
  • desfășurasem
a II-a (tu)
  • desfășuri
(să)
  • desfășuri
  • desfășurai
  • desfășurași
  • desfășuraseși
a III-a (el, ea)
  • desfășură
(să)
  • desfășure
  • desfășura
  • desfășură
  • desfășurase
plural I (noi)
  • desfășurăm
(să)
  • desfășurăm
  • desfășuram
  • desfășurarăm
  • desfășuraserăm
  • desfășurasem
a II-a (voi)
  • desfășurați
(să)
  • desfășurați
  • desfășurați
  • desfășurarăți
  • desfășuraserăți
  • desfășuraseți
a III-a (ei, ele)
  • desfășură
(să)
  • desfășure
  • desfășurau
  • desfășura
  • desfășuraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

desfășurare

  • 1. Acțiunea de a (se) desfășura și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Desfacerea unui obiect înfășurat.
      exemple
      • Desfășurarea unui sul.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Așezare a unei suprafețe geometrice pe un plan fără deformări, rupturi, îndoiri.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Desfășurare conică.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Trecere a unei unități militare de la dispozitivul de marș la un dispozitiv de luptă.
      surse: DLRLC
    • 1.4. figurat Întinderea unui peisaj pe porțiuni succesive în fața unui spectator.
      exemple
      • În desfășurarea dealurilor și a văilor de la Comănești, de cîte ori nu simțise el, copil... cum se destindea sufletul surorii sale! D. ZAMFIRESCU, R. 77.
        surse: DLRLC
      • Deasupra ochilor ei închiși vedea felurite forme plutind într-o desfășurare leneșă. VLAHUȚĂ, O. A. 143.
        surse: DLRLC
    • 1.5. Efectuare în mod succesiv a unei serii de acțiuni tinzând spre un scop unic.
      exemple
      • O puternică contribuție trebuie să dea desfășurarea largă a întrecerii socialiste. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2387.
        surse: DLRLC
      • 1.5.1. (în) sintagmă literatură (Și în reprezentări scenice) Desfășurarea acțiunii = evoluția acțiunii, succesiunea diferitelor momente ale acesteia în vederea deznodământului.
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Cititorul... nu-și prea dă seama din desfășurarea acțiunii nici dacă la început treburile gospodăriei merg rău sau bine, nici dacă, spre sfîrșitul ei, lucrurile se îndreaptă sau nu. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 5, 4/5.
          surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi desfășura
    surse: DEX '98 DEX '09

desfășura

  • 1. tranzitiv A face ca un obiect să nu mai fie înfășurat sau ghemuit, a desface, a întinde în toată lungimea sau suprafața.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: înfășura attach_file 8 exemple
    exemple
    • Armatele... Desfășură largi steaguri de falnică paradă. ALECSANDRI, P. III 336.
      surse: DLRLC
    • Desfășurînd vălul... o coperi cu el. NEGRUZZI, S. I 32.
      surse: DLRLC
    • Calul iar își răpezea, Peste teancuri [de postav] el zbura, Apoi le desfășura Și le da pe la nuntași Care-n lupte sînt fruntași. ALECSANDRI, P. P. 176.
      surse: DLRLC
    • poetic Răsai, o dimineață!... Desfășură în aer cosița ta bălaie, Pe care flori de aur și roze strălucesc. BOLINTINEANU, O. 199.
      surse: DLRLC
    • figurat Inima-mi... Slăvește sărbătoarea Veacului, Cînd zorii desfășoară flamuri De sînge și flăcări. BENIUC, V. 64.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Un sul de hârtie se desfășoară.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • reflexiv Se juca așa de frumușel, încît ghemul nici nu se desfășura. ISPIRESCU, L. 286.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Turbanul nu i s-ar fi desfășurat. NEGRUZZI, S. I 21.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A desfășura steagurile (sau steagul) = a porni la luptă, a începe o acțiune de mare amploare.
      exemple
      • Sub conducerea partidelor comuniste și muncitorești, oamenii muncii din toate țările desfășoară larg steagul luptei internaționaliste. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 26, 1/2.
        surse: DLRLC
    • 1.2. reflexiv (Despre unități militare) A trece de la o formație de marș la dispozitivul de luptă.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • 2. reflexiv tranzitiv figurat (Despre locuri și priveliști din natură) A (se) înfățișa, a (se) arăta treptat (în toată amploarea); a (se) întinde, a (se) așterne până departe.
    exemple
    • Oamenilor li se desfășură înaintea ochilor o cîmpie necuprinsă, un pămînt vînăt, acoperit cu buruienile topite de geruri. CAMILAR, TEM. 47.
      surse: DLRLC
    • Bărăganul tăcea, desfășurîndu-se ca o mare împietrită în necunoscutul depărtării. SADOVEANU, O. III 664.
      surse: DLRLC
    • Drumul neted și larg se desfășura înaintea noastră gălbiu și lung. HOGAȘ, DR. II 3.
      surse: DLRLC
    • Munții își desfășoară fastul fără seamăn al marilor lor cetăți. BOGZA, C. O. 336.
      surse: DLRLC
    • Ah, dragii mei, cît de lină a fost ziua aceea de început de toamnă și cît de măreț și de solemn își desfășura codrul valurile. SADOVEANU, O. IV 484.
      surse: DLRLC
    • Cîte-o femeie... își desfășura trecătoarele umbre prin spațiul neguros. EMINESCU, N. 34.
      surse: DLRLC
    • 2.1. reflexiv (Despre fapte, evenimente etc.) A se petrece, a decurge; a evolua în fazele sale succesive.
      exemple
      • Ar vedea, ca într-o panoramă, desfășurîndu-se dinainte-i toate acțiunile pornite din această crudă dar bărbătească aplecare a firii omenești. ODOBESCU, S. III 51.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A înfăptui o acțiune de durată, pe etape succesive și pe un plan larg.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Folosind exemple concrete locale, gazeta de perete trebuie să desfășoare o largă muncă de educare a oamenilor muncii în spiritul patriotismului și internaționalismului proletar. SCÎNTElA, 1953, nr. 2689.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Ce viață trepidantă trebuie să se desfășoare acolo!
      surse: DEX '09
    • reflexiv Ce viață arzătoare, plină de clocot și de putere trebuia să să desfășoare acolo! VORNIC, P. 183.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix des- + [în]fășura.
    surse: DEX '09
  • limba latină disfasciolare
    surse: DEX '98