3 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

desdaunare sf vz desdăunare

DEZDĂUNÁ, dezdăunez, vb. I. Tranz. A despăgubi. [Scris și des-.Pr.: -dă-u-] – Pref. dez- + dăuna.

DEZDĂUNÁRE, dezdăunări, s. f. Acțiunea de a dezdăuna și rezultatul ei; despăgubire. [Scris și des-.Pr.: -dă-u-] – V. dezdăuna.

desdăuna vt [At: MAIORESCU, D. I, 248 / V: ~dau~ / Pzi: ~nez / E: des- + dăuna] (Jur) A despăgubi.

desdăunare sf [At: ODOBESCU, III, 10 / V: ~dau~ / Pl: ~nări / E: desdăuna] (Jur) Despăgubire.

DESDĂUNÁ, desdăunez, vb. I. Tranz. A despăgubi. [Pr.: -dă-u-] – Des1- + dăuna.

DESDĂUNÁRE, desdăunări, s. f. Acțiunea de a desdăuna și rezultatul ei; despăgubire. [Pr. -dă-u-] – V. desdăuna.

DEZDĂUNÁ, dezdăunez, vb. I. Tranz. (Rar) A despăgubi. – Pronunțat: -dă-u-.

dezdăunéz v. tr. (d. daună, d. fr. dédommanger), Despăgubesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dezdăuná (a ~) (rar) (-dă-u-) vb., ind. prez. 3 dezdăuneáză

dezdăuná vb., ind. prez. 1 sg. dezdăunéz, 3 sg. și pl. dezdăuneáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEZDĂUNÁ vb. v. compensa, despăgubi, răsplăti.

DEZDĂUNÁRE s. v. compensare, compensație, daune, despăgubire, reparație.

dezdăuna vb. v. COMPENSA. DESPĂGUBI. RĂSPLĂTI.

dezdăunare s. v. COMPENSARE. COMPENSAȚIE. DAUNE. DESPĂGUBIRE. REPARAȚIE.

Intrare: desdaunare
desdaunare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: dezdăuna
  • silabație: dez-dă-u-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezdăuna
  • dezdăunare
  • dezdăunat
  • dezdăunatu‑
  • dezdăunând
  • dezdăunându‑
singular plural
  • dezdăunea
  • dezdăunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezdăunez
(să)
  • dezdăunez
  • dezdăunam
  • dezdăunai
  • dezdăunasem
a II-a (tu)
  • dezdăunezi
(să)
  • dezdăunezi
  • dezdăunai
  • dezdăunași
  • dezdăunaseși
a III-a (el, ea)
  • dezdăunea
(să)
  • dezdăuneze
  • dezdăuna
  • dezdăună
  • dezdăunase
plural I (noi)
  • dezdăunăm
(să)
  • dezdăunăm
  • dezdăunam
  • dezdăunarăm
  • dezdăunaserăm
  • dezdăunasem
a II-a (voi)
  • dezdăunați
(să)
  • dezdăunați
  • dezdăunați
  • dezdăunarăți
  • dezdăunaserăți
  • dezdăunaseți
a III-a (ei, ele)
  • dezdăunea
(să)
  • dezdăuneze
  • dezdăunau
  • dezdăuna
  • dezdăunaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desdăuna
  • desdăunare
  • desdăunat
  • desdăunatu‑
  • desdăunând
  • desdăunându‑
singular plural
  • desdăunea
  • desdăunați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desdăunez
(să)
  • desdăunez
  • desdăunam
  • desdăunai
  • desdăunasem
a II-a (tu)
  • desdăunezi
(să)
  • desdăunezi
  • desdăunai
  • desdăunași
  • desdăunaseși
a III-a (el, ea)
  • desdăunea
(să)
  • desdăuneze
  • desdăuna
  • desdăună
  • desdăunase
plural I (noi)
  • desdăunăm
(să)
  • desdăunăm
  • desdăunam
  • desdăunarăm
  • desdăunaserăm
  • desdăunasem
a II-a (voi)
  • desdăunați
(să)
  • desdăunați
  • desdăunați
  • desdăunarăți
  • desdăunaserăți
  • desdăunaseți
a III-a (ei, ele)
  • desdăunea
(să)
  • desdăuneze
  • desdăunau
  • desdăuna
  • desdăunaseră
Intrare: dezdăunare
dezdăunare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezdăunare
  • dezdăunarea
plural
  • dezdăunări
  • dezdăunările
genitiv-dativ singular
  • dezdăunări
  • dezdăunării
plural
  • dezdăunări
  • dezdăunărilor
vocativ singular
plural
desdăunare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desdăunare
  • desdăunarea
plural
  • desdăunări
  • desdăunările
genitiv-dativ singular
  • desdăunări
  • desdăunării
plural
  • desdăunări
  • desdăunărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

dezdăuna desdăuna

etimologie:

  • Prefix dez- + dăuna.
    surse: DEX '09

dezdăunare desdăunare

etimologie:

  • vezi dezdăuna
    surse: DEX '09