11 definiții pentru demiurg

demiúrg sm [At: (a. 1843), FM, 2141/24 / V: ~gos / P: ~mi-urg / Pl: ~gi / E: fr démiurge, lat demiurgus, ngr δημιουργός] 1 Nume dat în Grecia antică meșteșugarilor, cântăreților, medicilor și prezicătorilor. 2 Conducător al unor cetăți antice. 3 Nume dat, în unele concepții filozofice, creatorului divin care a făurit lumea. 4 (Pex) Principiu activ și creator.

DEMIÚRG, demiurgi, s. m. Nume dat, în filosofia lui Platon, Creatorului divin care a făurit lumea; Creatorul Universului; p. ext. principiu activ și creator. [Pr.: -mi-urg] – Din lat. demiurgus, fr. demiurge.

DEMIÚRG s. m. Nume dat în filosofia lui Platon, creatorului divin care a făurit lumea; creatorul universului; p. ext. principiu activ și creator. [Pr.: -mi-urg] – Din lat. demiurgus, fr. démiurge.

DEMIÚRG s. m. (În concepțiile idealiste) Nume dat pretinsului orînduitor al lumii; p. ext. principiu activ și creator al lumii, suflet al universului. Căci a voastre vieți cu toate sînt ca undele ce curg, Vecinic este numai rîul: rîul este demiurg. EMINESCU, O. I 157. – Pronunțat: -mi-urg.

!demiúrg (-mi-urg) s. m., pl. demiúrgi

demiúrg s. m. (sil. -mi-urg)

DEMIÚRG s.m. 1. Conducător al anumitor cetăți antice. ♦ Nume dat în Grecia antică meșteșugarilor, precum și cântăreților, medicilor și prezicătorilor. 2. Creator; principiu activ, făuritor al lumii în unele concepții filozofice idealiste; (p. ext.) principiu creator. [Pron. -mi-urg. / < fr. démiurge, it. demiurgo, lat. demiurgus, gr. demiurgos – meșteșugar].

DEMIÚRG s. m. 1. (la Platon) denumire dată divinității, ca principiu rațional, creator al universului; (p. ext.) principiu creator. 2. conducător al unor cetăți antice grecești. (< fr. démiurge, lat. demiurgus, gr. demiurgos)

DEMIÚRG ~gi m. 1) Forță supranaturală, creatoare și cârmuitoare a lumii; divinitate; Dumnezeu. 2) fig. Forță creatoare; principiu activ. [Sil. -mi-urg] /<lat. demiurgus, fr. demiurge

Demiurgos m. creatorul lumii (în doctrina gnosticilor); bătrânul Demiurgos se opintește ’n van. EM.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DEMI- „lume, univers”. ◊ gr. demios „relativ la popor” > fr. démi-, it. id. > rom. demi-.~urg (v. -urg), s. m., 1. Creator al universului în filozofia platoniciană. 2. Conducător al unor cetăți antice grecești.

Intrare: demiurg
substantiv masculin (M14)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular demiurg demiurgul
plural demiurgi demiurgii
genitiv-dativ singular demiurg demiurgului
plural demiurgi demiurgilor
vocativ singular
plural