Din totalul de 21 sunt afișate 20 definiții pentru delapida, delapidare   conjugări / declinări

DELAPIDÁRE, delapidări, s. f. Acțiunea de a delapida și rezultatul ei; infracțiune care constă în însușirea, folosirea sau traficarea de către un angajat, în interesul său sau al altei persoane, a unor sume de bani sau a altor bunuri aflate în gestiunea sau în administrarea sa; sustragere de bani sau de bunuri din avutul statului. – V. delapida.

DELAPIDÁRE, delapidări, s. f. Acțiunea de a delapida și rezultatul ei; infracțiune care constă în însușirea, folosirea sau traficarea de către un angajat, în interesul său sau al altei persoane, a unor sume de bani sau a altor bunuri aflate în gestiunea sau în administrarea sa; sustragere de bani sau de bunuri din avutul statului. – V. delapida.

DELAPIDÁRE, delapidări, s. f. Acțiunea de a delapida; sustragere de bani publici sau (mai rar) de alte bunuri din avutul obștesc. Sînt nevoit... să cer să fii arestat pentru delapidare de bani publici. STANCU, D. 398.

delapidáre s. f., g.-d. art. delapidắrii; pl. delapidắri

delapidáre s. f., g.-d. art. delapidării; pl. delapidări

DELAPIDÁRE s. 1. (JUR.) defraudare, sustragere, (înv. și fam.) sfeteriseală, sfeterisire, (grecism înv.) sfeterismos, (impr.) deturnare. (~ unei sume de bani.) 2. v. fraudă.

DELAPIDÁRE s.f. Acțiunea de a delapida și rezultatul ei; defraudare. [Var. dilapidare s.f. / < delapida].

DELAPIDÁRE ~ări f. 1) v. A DELAPIDA. 2) Infracțiune care constă în însușirea sau traficarea unei sume de bani sau a altor bunuri din proprietatea statului, aflate în administrarea cuiva. /v. a delapida

DELAPIDÁ, delapidez, vb. I. Tranz. A sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului. – Din fr. dilapider, lat. dilapidare.

DELAPIDÁ, delapidez, vb. I. Tranz. A sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului. – Din fr. dilapider, lat. dilapidare.

DELAPIDÁ, delapidez, vb. I. Tranz. A-și însuși, a sustrage, a fura bani publici sau (mai rar) alte bunuri din avutul obștesc. La cît se ridică suma delapidată ? CAMIL PETRESCU, T. I 272.

delapidá (a ~) vb., ind. prez. 3 delapideáză

delapidá vb., ind. prez. 1 sg. delapidéz, 3 sg. și pl. delapideáză

DELAPIDÁ vb. (JUR.) a defrauda, a sustrage, (rar) a frauda, (înv. și fam.) a sfeterisi, (impr.) a deturna. (A ~ o sumă de bani.)

DELAPIDÁ vb. I. tr. A fura, a-și însuși bunuri, bani publici; a ruina (o instituție, o bancă) prin cheltuieli excesive. [Var. dilapida vb. I. / < fr. dilapider, lat. dilapidare].

DELAPIDÁ vb. tr. a sustrage, a-și însuși bani, valori sau alte bunuri din avutul obștesc aflate în grija sa. (după fr. dilapider, lat. dilapidare)

A DELAPIDÁ ~éz tranz. (bani sau bunuri materiale) A sustrage din avutul statului; a defrauda. /<fr. délapider, lat. delapidare

delapidà v. 1. a cheltui nebunește; 2. a fura banii publici.

*delapidéz v. tr. (lat. de-lapidare, a scoate și a arunca petrele, di-lapidare, a risipi [petrele, baniĭ]d. lapis, lápidis, peatră; fr. dilapiderit. dilapidare). Risipesc, fur prin viclenie baniĭ încredințațĭ mie. V. defraudez, concusiune, frustez.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DELAPIDÁRE s. 1. defraudare, sustragere, (înv. și fam.) sfeteriseálă, sfeterisíre, (grecism fnv.) sfeterismós, (impr.) deturnáre. (~ unei sume de bani.) 2. escrocherie, fraudă, hoție, (livr.) malversáție, (fig.) mîncătoríe. (A comis o ~.)