13 definiții pentru delapida

delapidá vt [At: PONTBRIANT, D. / V: dil~ / Pzi: ~déz / E: fr dilapider, lat dilapidare] 1 (C. i. bani, bunuri etc.) A sustrage (din avutul statului). 2 (Îvr; c. i. bani, bunuri etc.) A risipi.

DELAPIDÁ, delapidez, vb. I. Tranz. A sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului. – Din fr. dilapider, lat. dilapidare.

DELAPIDÁ, delapidez, vb. I. Tranz. A sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului. – Din fr. dilapider, lat. dilapidare.

DELAPIDÁ, delapidez, vb. I. Tranz. A-și însuși, a sustrage, a fura bani publici sau (mai rar) alte bunuri din avutul obștesc. La cît se ridică suma delapidată ? CAMIL PETRESCU, T. I 272.

delapidá (a ~) vb., ind. prez. 3 delapideáză

delapidá vb., ind. prez. 1 sg. delapidéz, 3 sg. și pl. delapideáză

DELAPIDÁ vb. (JUR.) a defrauda, a sustrage, (rar) a frauda, (înv. și fam.) a sfeterisi, (impr.) a deturna. (A ~ o sumă de bani.)

DELAPIDÁ vb. I. tr. A fura, a-și însuși bunuri, bani publici; a ruina (o instituție, o bancă) prin cheltuieli excesive. [Var. dilapida vb. I. / < fr. dilapider, lat. dilapidare].

DELAPIDÁ vb. tr. a sustrage, a-și însuși bani, valori sau alte bunuri din avutul obștesc aflate în grija sa. (după fr. dilapider, lat. dilapidare)

A DELAPIDÁ ~éz tranz. (bani sau bunuri materiale) A sustrage din avutul statului; a defrauda. /<fr. délapider, lat. delapidare

delapidà v. 1. a cheltui nebunește; 2. a fura banii publici.

*delapidéz v. tr. (lat. de-lapidare, a scoate și a arunca petrele, di-lapidare, a risipi [petrele, baniĭ]d. lapis, lápidis, peatră; fr. dilapiderit. dilapidare). Risipesc, fur prin viclenie baniĭ încredințațĭ mie. V. defraudez, concusiune, frustez.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DELAPIDÁ vb. a defrauda, a sustrage, (rar) a frauda, (înv. și fam.) a sfeterisi, (impr.) a deturna. (A ~ o sumă de bani.)

Intrare: delapida
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) delapida delapidare delapidat delapidând singular plural
delapidea delapidați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) delapidez (să) delapidez delapidam delapidai delapidasem
a II-a (tu) delapidezi (să) delapidezi delapidai delapidași delapidaseși
a III-a (el, ea) delapidea (să) delapideze delapida delapidă delapidase
plural I (noi) delapidăm (să) delapidăm delapidam delapidarăm delapidaserăm, delapidasem*
a II-a (voi) delapidați (să) delapidați delapidați delapidarăți delapidaserăți, delapidaseți*
a III-a (ei, ele) delapidea (să) delapideze delapidau delapida delapidaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)