2 intrări

29 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

decís1 sn [At: MDA ms / Pl: -uri / E: decide] 1-4 Decidere (1-4).

decís2, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: ~íși, ~e / E: decide] 1 (D. oameni) Ferm în principiile sau în convingerile sale Si: hotărât. 2 (D. manifestările oamenilor) Care denotă hotărâre. 3 (Rar) Stabilit dinainte. 4 (Rar) Care s-a format.

DECÍS, -Ă, deciși, -se, adj. Ferm în principiile sau în convingerile sale; hotărât. – V. decide.

DECÍS, -Ă, deciși, -se, adj. Ferm în principiile sau în convingerile sale; hotărât. – V. decide.

DECÍS, -Ă, deciși, -se, adj. (Despre oameni și despre manifestările lor) Ferm în principiile sau în convingerile sale, de un caracter nestrămutat; hotărît, statornic. Nu sînt încăpățînat. Sînt decis. SEBASTIAN, T. 77.

decís adj. m., pl. decíși; f. sg. decísă, pl. decíse

DECÍS adj., adv. 1. adj. v. hotărât. 2. adj. v. categoric. 3. adj. v. răspicat. 4. adv. v. categoric.

Decis ≠ ezitant, fluctuant, indecis, nedecis, nehotărât, șovăielnic, șovăitor

DECÍS, -Ă adj. Ferm, hotărât. [Cf. it. deciso].

DECÍS, -Ă adj. ferm, hotărât; categoric, tranșant. (< it. deciso)

DECÍS ~să (~și, ~se) 1) v. A DECIDE și A SE DECIDE. 2) (despre persoane) Care nu ezită la luarea unor decizii; hotărât; neșovăielnic. 3) Care este ferm în principii și în convingeri. 4) (despre evenimente, acțiuni) Care a fost stabilit din timp. /v. a decide

decis a. hotârît, ferm: caracter decis.

*decís, -ă adj. (d. decid). Determinat, bine pronunțat: gust, caracter decis. Adv. În mod decis.

decíde v [At: ASACHI, S. L. II, 11 / Pzi: ~íd, 3 și (îvr) ~dă / E: fr décider, lat decidere] 1-2 vtr (D. oameni) A (se) hotărî. 3-4 vtr A alege între mai multe soluții. 5 vt A soluționa în mod definitiv Si: a stabili. 6 vt A convinge pe cineva să facă ceva.

DECÍDE, decid, vb. III. 1. Intranz. și refl. A lua o hotărâre; a alege (între mai multe posibilități), a se fixa (în urma unei decizii). ♦ Tranz. A hotărî, a soluționa în mod definitiv. 2. Tranz. A determina, a convinge, a îndupleca pe cineva să facă ceva. – Din fr. décider, lat. decidere.

DECÍDE, decíd, vb. III. 1. Intranz. și refl. A lua o hotărâre; a alege (între mai multe alternative), a se fixa (între mai multe posibilități). ♦ Tranz. A hotărî, a soluționa în mod definitiv. 2. Tranz. A determina, a convinge, a îndupleca pe cineva să facă ceva. – Din fr. décider, lat. decidere.

DECÍDE, decíd, vb. III. 1. Intranz. și refl. A lua o hotărîre (într-o chestiune îndoielnică), a hotărî (de obicei alegînd între mai multe posibilități); a soluționa. A fost o întîmplare în viața mea care avea menirea să decidă între cel mai mare bine și cel mai mare rău. CAMIL PETRESCU, T. II 324. Te-ai decis, Costea? Nu e timp de pierdut. C. PETRESCU, C. V. 328. Vom arăta care ortografie mi se pare mai conformă cu limba noastră și publicul literat va decide în omneputința sa. NEGRUZZI, S. I 341. ◊ Refl. impers. În beci... se decidea, după lungi dezbateri, transformarea mantalelor vechi în pantaloni noi, pentru recruți. BRĂESCU, V. A. 155. ♦ Refl. pas. A ajunge la un capăt, la o încheiere decisivă. Războaiele vechi se decideau într-o zi, în două, în trei. CAMIL PETRESCU, U. N. 355. 2. Tranz. A determina, a convinge, a îndupleca (pe cineva să facă ceva). Întîmplarea asta m-a decis să vă scriu. – Forme gramaticale: perf. s. decisei, part. decis.

decíde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. decíd, 1 pl. decídem; conj. prez. 3 decídă; ger. decizấnd; part. decís

decíde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. decid, 1 pl. decídem; conj. prez. 3 sg. și pl. decídă; ger. decizând; part. decís

DECÍDE vb. 1. v. ordona. 2. v. convinge. 3. a determina, a hotărî, a stabili, (fig.) a pecetlui. (Soarta meciului a fost ~ în ultimele secunde.) 4. v. alege. 5. v. opta.

Intrare: decide
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) decide decidere decis decizând singular plural
decide decideți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) decid (să) decid decideam decisei decisesem
a II-a (tu) decizi (să) decizi decideai deciseși deciseseși
a III-a (el, ea) decide (să) deci decidea decise decisese
plural I (noi) decidem (să) decidem decideam deciserăm deciseserăm, decisesem*
a II-a (voi) decideți (să) decideți decideați deciserăți deciseserăți, deciseseți*
a III-a (ei, ele) decid (să) deci decideau deciseră deciseseră
Intrare: decis
decis adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular decis decisul deci decisa
plural deciși decișii decise decisele
genitiv-dativ singular decis decisului decise decisei
plural deciși decișilor decise deciselor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)