2 intrări

Articole pe această temă:

20 de definiții

CURÉCHI, curechi, s. m. 1. (Reg.) Varză. 2. (În sintagma) Curechi-de-munte = plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene-aurii și cu fructe achene prevăzute cu peri (Ligularia glauca).Lat. colic(u)lus (= cauliculus).

CURÉCHI s. m. 1. (Reg.) Varză. 2. (În sintagma) Curechi-de-munte = plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene-aurii și cu fructe achene prevăzute cu peri (Ligularia glauca).Lat. colic(u)lus (= cauliculus).

curéchi (reg.) s. m., pl. curéchi

curéchi (curéchi), s. m. – Varză. Lat. *colĭculus (Cipariu, Elem., 18; Pușcariu 460; Candrea-Dens., 456; REW 1727; DAR; Rosetti, I, 66); cf. it. colecchio, sp. colleja.Der. curechiu, adj. (verde, verzui); curechiște, s. f. (cîmp de varză); curecher, s. m. (cultivator de verze). Nefolosit în Munt. și Olt.

CURÉCHI n. reg. Plantă legumicolă, cu frunze groase și ondulate care, acoperindu-se unele pe altele, formează o căpățână compactă; varză. /<lat. coliculus

curéchĭ m., pl. tot așa (lat. colĭcŭlus, caulĭcŭlus, dim. d. caulis, varză, vgr. kaulós; it. colécchio. D. caulis vine fr. chou și germ. kohl). Nord. Varză.

curéchi-de-múnte (plantă erbacee) s. m.

BUHĂ-DE-CURÉCHI s. v. bohoci.

CURECHI-DE-STÂNCĂ s. v. rujă.

curechiu m. Mold. varză. [Lat. COLICULUS (din CAULIS, cotor)].

várză f., pl. verze (lat. pop. *vĭrdia, din vĭrĭdia, n. pl. de la viridis, verde; it. verza, sp. berza, pg. verça. Vrom. vearze, legume). Vest. Mold. sud. O legumă cruciferă cu frunze marĭ și crețe grămădite una peste alta în formă de boambă (brássica olerácea). Există maĭ multe varietățĭ, dintre care cea maĭ obișnuită e verzuĭe (varza albă), și alta roșie. Ĭarna se păstrează murată. – Pl. Nord. Varză murată tăĭată mărunt. – În nord curechĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

curéchi, s.m. – (reg.) 1. (bot.) Varză (Brassica oleracea): „Că de post ne-am săturat, / De curet’i din ton, murat” (Calendar, 1980: 16). Termen specific subdialectului moldovenesc (Tratat, 1984: 231). 2. (gastr.) Curechi umplut = sarmale. – Lat. *colic(u)lus (= cauliculus) “varză mică„ (Cipariu, Pușcariu, CDDE, DA, Rosetti, cf. DER; Șăineanu, Scriban, DEX, MDA) < lat. caulis ”varză; cotor„.

curéchi, s.m. – 1. (bot.) Varză (Brassica oleracea): „Că de post ne-am săturat, / De curet’i din ton, murat” (Calendar 1980: 16). ♦ 2. (gastr.) Curechi umplut = sarmale. – Lat. colic(u)lus (=cauliculus).

buhă-de-curéchi s. v. BOHOCI.

curechi-de-stấncă s. v. RUJĂ.

curechi-sălbátic s. v. RAPIȚĂ.

Intrare: curechi
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular curechi curechiul
plural curechi curechii
genitiv-dativ singular curechi curechiului
plural curechi curechilor
vocativ singular
plural
Intrare: curechi-de-munte
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular curechi-de-munte curechiul-de-munte
plural
genitiv-dativ singular curechi-de-munte curechiului-de-munte
plural
vocativ singular
plural