19 definiții pentru cum

CUM adv., conj. A. Adv. I. (Interogativ). 1. În ce mod? Cum ai făcut de ai venit?Expr. Cum și în ce chip sau cum și ce fel = în ce fel. A nu avea (sau a nu ști) cum = a nu avea posibilitate de a... ♦ (Repetat, în propoziții enunțiative) Într-un fel oarecare. ♦ De ce? Cum nu m-ai înștiințat?Expr. Cum de... = cum se face că..., cum e posibil ca... (Da) cum (să sau de) nu! = a) desigur! firește!; b) (ir.) vorbă să fie! dá de unde! nici gând! Apoi (sau, pop., păi) cum! = desigur! firește! se înțelege! 2. (Exprimă părerea de rău, contrarietatea, surpriza, mirarea, indignarea etc.) Se poate? adevărat să fie? 3. Ce? poftim? 4. Cu cât? cu ce preț? Cum dai merele? II. (Explicativ) Cât de (mare, mult, bine, tare etc.). Cum îți plac florile! B. Conj. (Stabilește raporturi de subordonare) 1. (Introduce o completivă directă sau indirectă) Privind în urma lor cum se duceau, rămase gânditor.Loc. adj. și adv. Nu știu cum = într-un fel oarecare; (în mod) ciudat, bizar. 2. (Introduce o propoziție modală) M-au văzut cum dormeam. ♦ (Introduce o propoziție comparativă) Precum. Va râde cum a râs și altă dată.Expr. Cum nu este (sau nu se mai află), se spune, despre cineva sau ceva care posedă în cel mai înalt grad anumite calități. Cum s-ar zice = adică, vasăzică. 3. (Introduce o propoziție cauzală) Deoarece, întrucât; fiindcă. Băiatul, cum e muncitor, va obține nota maximă. 4. (Introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. 5. În așa fel, încât. Să se facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă. 6. În măsura în care, pe cât. Nu mă vreți voi, cum înțeleg? 7. Îndată ce. ♦ (Arată că două acțiuni se petrec aproape simultan) Cum vor vedea că vii cu daruri, îndată vor alerga. 8. (Introduce o propoziție atributivă) În care. Din ceasul cum te-am văzut, te-am recunoscut. 9. (Înv.; introduce o propoziție finală) Pentru că. Își va pune toate puterile cum să-și sfârșească slujba. 10. (Introduce o propoziție subiectivă) Cum te porți nu e bine.Lat. quomo[do].

CUM adv., conj. A. Adv. I. (Interogativ). 1. În ce mod? Cum ai făcut de ai venit?Expr. Cum și în ce chip sau cum și ce fel = în ce fel. A nu avea (sau a nu ști) cum = a nu avea posibilitate de a... ♦ (Repetat, în propoziții enunțiative) Într-un fel oarecare. ♦ De ce? Cum nu m-ai înștiințat?Expr. Cum de... = cum se face că..., cum e posibil ca... (Da) cum (să sau de) nu! = a) desigur! firește!; b) (ir.) vorbă să fie! dá de unde! nici gând! Apoi (sau, pop., păi) cum! = desigur! firește! se înțelege! 2. (Exprimă părerea de rău, contrarietatea, surpriza, mirarea, indignarea etc.) Se poate? adevărat să fie? 3. Ce? poftim? 4. Cu cât? cu ce preț? Cum dai merele? II. (Explicativ) Cât de (mare, mult, bine, tare etc.). Cum îți plac florile! B. Conj. (Stabilește raporturi de subordonare) 1. (Introduce o completivă directă sau indirectă) Privind în urma lor cum se duceau, rămase gânditor.Loc. adj. și adv. Nu știu cum = într-un fel oarecare; (în mod) ciudat, bizar. 2. (Introduce o propoziție modală) M-au văzut cum dormeam. ♦ (Introduce o propoziție comparativă) Precum. Va râde cum a râs și altă dată.Expr. Cum nu este (sau nu se mai află), se spune, despre cineva sau ceva care posedă în cel mai înalt grad anumite calități. Cum s-ar zice = adică, va să zică. 3. (Introduce o propoziție cauzală) Deoarece, întrucât; fiindcă. Băiatul, cum e muncitor, va obține nota maximă. 4. (Introduce o propoziție concesivă) Cu toate că, deși. 5. În așa fel, încât. Să se facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă. 6. În măsura în care, pe cât. Nu mă vreți voi, cum înțeleg? 7. Îndată ce. ♦ (Arată că două acțiuni se petrec aproape simultan) Cum vor vedea că vii cu daruri, îndată vor alerga. 8. (Introduce o propoziție atributivă) În care. Din ceasul cum te-am văzut, te-am recunoscut. 9. (Înv.; introduce o propoziție finală) Pentru că. Își va pune toate puterile cum să-și sfârșească slujba. 10. (Introduce o propoziție subiectivă) Cum te porți nu e bine.Lat. quomo[do].

CUM1 adv. I. (Interogativ) 1. În ce mod ? în ce fel ? în care chip ? Cum ai făcut de ai venit după noi, de nici una dintre surori nu te-a văzut? ISPIRESCU, L. 239. Cum oare din noianul de neguri să te rump, Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump? EMINESCU, O.I 213. Foaie verde de trifoi, Cum să vorbim amîndoi? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 68. ◊ Expr. Cum și în ce chip sau cum și ce fel = în ce fel. Nu știu însă cum și ce fel ne aduse vorba a pomeni despre grauri. ODOBESCU, S.III 23. ◊ (Eliptic, urmat de un conjunctiv sau, mai rar, de un infinitiv) A nu avea (sau a nu ști) cum = a nu avea modalitatea, posibilitatea, mijloacele de a... Pentru atîta încredere, nu am cum să-ți mulțumesc. ODOBESCU, S. III 9. Dulce ți-i gurița, lele, Mai dulce n-are cum fi, Că-i ca strugurul din vii. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 25. ◊ (Interogativ-exclamativ, urmat de cuvinte ca «focul», «naiba», «dracul», «dumnezeu») Dar oare pe acesta cum mama dracului l-a mai fi chemînd? CREANGĂ, P. 245. ♦ (Repetat, în propoziții enunțiative) Într-un fel oarecare (pe care vorbitorul nu ține să-l precizeze). În cele din urmă, cum, cum, băgă de seamă că o broască țestoasă se ține după vîrful nuielei lui. ISPIRESCU, L. 34. ◊ (Însoțit de un verb, de asemenea repetat) Trecurăm cum trecurăm pînă aci, stăpîne. ISPIRESCU, L. 6. Era bucuroasă să-l vadă cum l-a vedea urnit de-acasă. CREANGĂ, P. 111. ◊ (Cînd verbul repetat este la forma negativă, arată că nu interesează felul cum se face o acțiune, ci numai faptul că se face) Cum îl prinse, cum nu-l prinse Aripă-Frumoasă pe zmeu, destul că îl trînti. RETEGANUL, P. III 70. ♦ (În întrebări retorice, uneori cu nuanță optativă) De ce ? Cum nu vii tu, Țepeș, doamne...? EMINESCU, O.I151. Cuculețule năuc, Cum n-am pușcă să țepușe?. ȘEZ. I 46. ◊ (Întrebarea este legată de o motivare, o justificare, o explicație a unei acțiuni) Cum era să se întindă mai mult, că de-abia acum se prinsese și el cu mîinile de vatră. CREANGĂ, P. 140. Cum nu-i dorul mare cine, Că de la Oșorhei vine ? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 305. Ba zău, cum s-o părăsesc, Cînd ca ea nu mai găsesc? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32. ◊ (Motivarea este subînțeleasă) Mai țin minte...cum să uit ? CASSIAN, în POEZ. N. 101. Nu mai chiui.Ba nu!... tu cum ai chiuit de trei ori? CREANGĂ, P. 55. ◊ Expr. Cum de...= cum se face că..., cum se poate, cum e posibil că... Plesni de necaz cum de să fie el ocărit. ISPIRESCU, L. 48. Bunele bătrîne nu se puteau dumiri cum de sînt atît de învățați drăguții lor. NEGRUZZI, S. I 6. Trandafir ș-un fir subțire, Rău m-ai scos, dragă, din fire; Trandafir ș-un fir mai gros, Mult mă mir cum de m-ai scos. JARNÍK-BÎRSEANU, 29. (Cu o nuanță de regret) Cum de să se prăpădească o așa bunătate de june? ISPIRESCU, L. 102. (Retoric) Cum de nu cade trăsnetul, să ardă pe niște asemenea necredincioși! NEGRUZZI, S. I 49. (Urmat de «așa», se așteaptă o explicație) Cum așa, de nu știi nici de unde vii, nici încotro te duci? CREANGĂ, A. 141. (Da) cum (să sau de) nu! = a) desigur! firește! mai încape vorbă ? se poate altfel ? vezi bine ! Tu, ciocîrlane, nu cumva știi unde se află Mănăstirea de Tămiie?-Da cum să nu știu, stăpînă? CREANGĂ, P. 93. Mîndrulică, ochii tăi Bine seamănă cu-ai mei!Da cum, foc, n-or sămăna, Că-s făcuți pe seama ta. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 402; b) vorbă să fie ! da de unde ?! Acum cred că... mi-i da drumul să intru la dumnezeu, că tare mare treabă mai am.Da, cum nu; ia mai pune-ți pofta la o parte, că doar nu piere lumea. CREANGĂ, P. 314. Apoi (sau, popular, păi) cum! = desigur ! se înțelege ! 2. (Exprimînd o părere de rău, o contrarietate) Se poate ? adevărat să fie ? Mămuca ne vede.Cum ? Eu o văd că doarme. CREANGĂ, P. 8. Cum? Ai abandonat pe Sînziana? ALECSANDRI, T. I 458. Eu nu pot ceti romînește.- Cum! Apoi dar ce înveți tu? NEGRUZZI, S. I 4. 3. (Cu intonație ascendentă, întrebuințat pentru a face pe cineva să repete cele spuse și neauzite sau neînțelese bine) Ce ? poftim ? Cum ? mai spune, te rog, o dată! 4. (În legătură cu verbul «a da», întrebuințat pentru a se informa despre prețul unui lucru) Cu cît ? cu ce preț ! Cum dai roșiile ? II. (Exclamativ) Cît de (mare, mult, tare etc.) ! Cum cîntă toate luncile în floare! CERNA, P. 160. Dragii mămucuței, dragi! Cum așteaptă ei cu bucurie! CREANGĂ, P. 25. Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare! EMINESCU. I 136. ◊ (Urmat de un adverb introdus prin prep. «de») O, cum fulgeră de strașnic! NEGRUZZI, S. I 58.

CUM2 conj. (Stabilește raporturi de subordonare) 1. (Introduce o completivă directă sau indirectă) Mă ierți, te rog, dar tot nu pricep cum ai ajuns dumneata aici... N-am auzit clopoței de sanie. Zgomot... Nimic! C. PETRESCU, A. 281. Privind în urma lor Cum se duceau... Rămase gînditor. COȘBUC, P. I 231. El nu știa cum să facă, cum să dreagă, ca să împlinească voia acelui împărat. ISPIRESCU, L. 11. Dar deodat-un punct se mișcă... cel întîi și singur. Iată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine tatăl. EMINESCU, O. I 132. ◊ Loc. conj. (După verbe de declarație și de simțire) Cum că = că. Să cunoască și ei cum că într-adevăr a fost ucis. SADOVEANU, B. 235. Din inima lui simte un copac cum că răsare. EMINESCU, O. I 142. Ai uitat cum că la vînătorie... eu mă pricep. ODOBESCU, S. III 9. ◊ Loc. adj. și adv. Nu știu cum = într-un fel oarecare; (în mod) ciudat, neobișnuit,, bizar. Măi Chirică, tare mai ești și tu nu știu cum; scoți omul din minți cu vorbele tale. CREANGĂ, P. 162. Tocmindu-te pe tine, parcă-mi vine nu știu cum. CREANGĂ, P. 203. ◊ (Substantivat) De-or trece anii cum trecură Ea tot mai mult îmi va plăce, Pentru că-n toat-a ei făptură -un «nu știu cum» ș-un «nu știu ce». EMINESCU, O. I 208. 2. (Urmat de un indicativ sau un conjunctiv, introduce o propoziție modală) M-au văzut cuscrii cum dormeam? CREANGĂ, P. 11. ♦ (Introduce o propoziție comparativă) a) (Urmat de un indicativ) Precum. Vei rîde, tată, cum ai rîs și de surioarele mele. ISPIRESCU, L. 15. Bună să-ți fie inima, cumătre, cum ți-i cătătura. CREANGĂ, P. 30. Rău îmi pare, cum îți pare și ție și cum trebuie să le fi părînd tuturor. NEGRUZZI, S. I 30. ◊ Loc. conj. După cum = în felul în care, precum. Să-i culce în casa cea de aramei înfocată, ca să doarmă pentru veșnicie, după cum pățise și alți pețitori. CREANGĂ, P. 249. De cum = de cît. Mai bine de cum s-au lămurit lucrurile, nu se poate, era [Lucrurile] nu mi-ar părea nici mai mari nici mai mici de cum îmi par azi. EMINESCU, N. 31. În acea zi [a răscoalei poporului] se vor auzi mai multe vaiete de cum s-au auzit de cînd lumea. RUSSO, S. 131. ◊ Expr. Cum nu este (sau nu se mai află), se spune despre cineva; sau ceva care posedă în cel mai înalt grad anumite calități. Avea omul acela o fată, dar așa fată frumoasă, cum nu era in toată lumea ca ea. RETEGANUL, P. V 16. Broasca se dete de trei ori peste cap și se făcu o zînă gingașă, și plăpîndă, și frumoasă cum nu se mai afla sub soare. ISPIRESCU, L. 35. b) (Urmat de un condițional) Ca și cînd- Omul începe din nou să meargă de la un perete la altul... întinzînd gîtul într-un tic monoton, cum nu i-ar ajunge aerul. C. PETRESCU, C. V. 277. Loc. conj. Ca (și) cum = ca și cînd, (de) parcă. Tu ești uitat, uitat ca cum n-ai fi mar fost. NEGRUZZI, S. I 65. ◊ Expr. Cum s-ar zice = adică, vasăzică. 3. (Urmat de un indicativ, introduce o propoziție cauzală) Deoarece, întrucît. Tată-său, cum îi supărăcios, are să sică... să iei băietul și să-l dai. CREANGĂ, P. 173. Cum ei, mergînd alături, se ceartă și se-ntreabă, Nu văd în fundul nopții o umbră de roșeață. EMINESCU, O. I 97. 4. (Urmat de un indicativ, introduce o propoziție concesivă) Deși, cu toate că. Uscățiv așa cum este, gîrbovit și de nimic, Universul fără margini e în degetul lui mic. EMINESCU, O. I 132. Și cumu-i de păcătoasă, Tot se ține că-i frumoasă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 440. 5. (Urmat de un indicativ, introduce o propoziție relativă) Care. Să se facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă. ISPIRESCU, L. 104. 6. În măsura în care, pe cît. D-apoi, cum văd eu, tu numai nu dai în gropi de prost ce ești. CREANGĂ, P. 52. Nu mă vrea țara ? Nu mă vreți voi, cum înțeleg ? NEGRUZZI S.I 139. 7. (Urmat de un indicativ, introduce o propoziție temporală) Pe cînd, în timp ce. Și cum privesc ei amîndoi, înduioșați, nevoie mare, I-apucă dorul de părinți, Oftînd, se strîng la braț mai tare. IOSIF, V. 31. Cum mergea el gîndindu-se... se pomeni la marginea unui eleșteu. ISPIRESCU, L. 43. Iată, mări, cum grăia, Că-n departe auzea Un nechez ce necheza. ALECSANDRI, P. P. 72. ♦ Îndată ce. Cum trec cei din urmă nouri de omăt și vin zilele calde, pot lepăda cojoacele la un han pe cale și pot rămînea mai sprinteni. SADOVEANU, B. 105. Cum ajunserăm în odaie, Grigoriță iute se dezbrăcă, iute se descălță și iute se trînti în pat. HOGAȘ, DR. 254. Adormi cum puse capul jos. ISPIRESCU, L. 212. Cum ieși din sat, apuci de-a dreptul prin pădurea lupului. ALECSANDRI, T. 606. ◊ (Precedat de «de») De cum se însera, închideau poarta. DUMITRIU, N. 190. Urmărea, însuflețită de speranță mersul fiecărui vapor, de cum apărea la orizont. BART, E. 385. Se îndrăgosti de dînsa de cum o văzu. ISPIRESCU, L. 26. ◊ (Precedat de «care») Care cum venea, înapoi nu se mai întorcea. ȘEZ. II 154. ♦ (Repetat în propoziția următoare sau în corelație cu «îndată», «o dată», «și», «așa», «pe loc», arată că două acțiuni succesive se petrec aproape simultan) Cum ieșiră călăreții în cîmpie, cum se zări sclipind la orizont o grămadă mare mișcătoare, care se apropia din ce în ce. SADOVEANU, O. I 182. Cum zice, și vine la ușă; și cum vine, și începe: Trei iezi, cucuieți, Mamei ușa descuieți. CREANGĂ, P. 21. Cum vor vedea [boierii] că măria-ta vii cu putere, îndată vor alerga și-l vor lăsa [pe Tomșa]. NEGRUZZI, S. I 138. 8. (Rar, urmat de un conjunctiv, introduce o propoziție finală) Pentru ca. Își va pune toate puterile cum să-și sfîrșească slujba. ISPIRESCU, L. 14. 9. (După cuvinte care exprimă noțiuni temporale, introduce o propoziție atributivă) în care, cînd. Din ceasul cum te-am văzut, duducuță Marghioliță, m-ai agiuns la inimă. ALECSANDRI, T. I 54.

CUM adv., conj., interj. 1. adv. ce, cât. (~ aș mai râde!) 2. conj. (temporal) când. (Frunza-n codru ~ învie.) 3. conj. (cauzal) când, deoarece, fiindcă, întrucât. (~ știm că vine, sunt emoționat.) 4. conj. (modal) (pop.) care. (Se înalță un palat ~ nu mai există.) 5. conj. (comparativ) ca, cât, precum. (Noi ~ și ei.) 6. interj. (interogativ) ce? poftim? (fam. și pop.) ha? (~? N-am auzit.)

cum adv. și conj.1. În ce fel? (funcție modală, servește pentru interogație directă sau indirectă): cum ai făcut? (Ispirescu). – 2. Ce? (adv. inter., prin care se răspunde la o chemare sau o întrebare, așteptîndu-se mai multe lămuriri). – 3. (Funcție emfatică, în propoziții interogative sau exclamative): cum să nu știu? (Creangă), cum vîjîie codrul! (Coșbuc). – 4. De ce? (funcție cauzală): cum s-o părăsesc? (Popular Jarnik). – 5. Cît (funcție comparativă): cumu mai curund (Dosoftei), urmat de un comparativ, astăzi se preferă cît.6. La fel ca (funcție comparativă): ai fost om cum sunt și dînșii (Eminescu). – 7. În felul în care (funcție comparativă emfatică): tăia cum se taie (Fundescu); las-să mă cheme cum m-a chemat (Creangă). – 8. Așa precum (funcție explicativă întemeiată pe funcția comparativă): cum zice Scriptura (Coresi). – 9. Cînd, pe cînd (funcție temporală): cum venea, cît de colo vede cele două capete (Creangă). – 10. Cînd, îndată ce (funcție temporală): cum au văzut apa, cum au năvălit (M. Costin). 11. (Înv.) Ca să (funcție finală, cu conjunctivul): își va pune toate puterile, cum să-și sfîrșească slujba (Ispirescu). – 12. Funcție conjunctivă, ma ales împreună cu că: din inima lui simte un copac cum că răsare (Eminescu). – Mr., megl., istr. cum. Lat. quomo(do) (Diez, I, 135; Pușcariu 439; Candrea-Dens., 433; REW 6972; DAR); cf. it. come, prov. co(m), fr. comme, sp., port. como. V. și Gamillscheg, s.v. comme, și J. Vising, Quomodo in den rom. Sprachen, în Abhandlungen A. Tobler, Halle 1895, p. 113-23. Comp. cum se cade, adv., adj. (în mod cinstit; cinstit; perfect), care uneori se scrie într-un singur cuvînt, se întemeiază pe vb. a se cădea, „a se cuveni”; cumva, adv. (oarecum; poate, posibil, eventual), cu va de la vb. vrea (nu cumva?); necum, adv. (nici măcar; chiar mai puțin); oarecum, adv. (într-un fel; puțin, ușor); oricum, adj. (în orice fel, indiferent cum), cu var. orișicum; precum, conj. (așa cum; după), cu prep. pre.

CUM1 adv. (cu sens interogativ) 1) În ce mod? în ce fel? în ce chip? ~ ai venit?~ și în ce fel (~ și în ce chip?) se spune când cineva reușește să facă ceva greu de realizat. (Da) ~ să (sau de) nu! se spune atunci când interlocutorul nu este de acord cu ceea ce spune cel care vorbește. Apoi (păi) ~ se spune atunci când totul este foarte clar; desigur; se înțelege! 2) Este adevărat? ~, nu v-ați întâlnit? 3) Ce? Poftim? Ce ai spus? 4) Cu ce preț? ~ dai marfa? /<lat. quomo (do)

CUM2 conj. (introduce propoziții subordonate) Am procedat cum ai zis. /<lat. quomo (do)

cum adv. 1. exprimă modul, în ce chip: cum s’au petrecut lucrurile; nici de cum, de loc; 2. mirarea, cât de mult: cum a îmbătrânit! cum de nu! 3. momentul imediat, îndată ce: cum l’a văzut; 4. cumva, exprimă o bănueală, o negațiune sau condițiune îndoelnică: nu cumva mergi acolo? (Lat. QUOMODO].

cum adv. (lat. quómodo, d. quo, în care, și modo, mod; it. come, pv. vfr. com, nfr. comme, sp. pg. como). 1) În ce mod, în ce fel: cum staĭ? 2) De ce: cum m'a găsit tocmaĭ pe mine să mă mustre? 3) Îndată ce, imediat ce: cum l-a văzut, l-a și prins. 4) Că, cum că (Vechĭ): știa cum este puțină oaste, arătîndu-se cum este de față (Cost. 1, 271 și 272). 5) Unit c'un verb, e echivalent c'un part. în ac.: l-am văzut cum trecea (= trecînd, cînd trecea, că trecea). 6) Cît de mult, ce mult, ce tare, ce fel (ce bine, ce prost): Cum pleoscăĭaŭ valurile! Cum a'mbătrînit! Cum se bucura! Cum se răstea! Cum scrie de bine, de răŭ, de prost! Nicĭ de cum, de loc, cît de puțin: nu mă tem nicĭ de cum. Cum dă Dumnezeŭ, la noroc, la întîmplare, ca vaĭ de lume, prost: era îmbrăcat cum a dat Dumnezeŭ. Ba bine că nu, de sigur, se'nțelege: L-aĭ prins? Ba bine că nu! Cum nu, cum să nu, cum de nu?, da, de sigur, de ce nu?: Vreĭ o cafea? Cum nu? – Fals cum îld. fiind-că (după fr. comme): și cum nu știam (corect fiind-că nu știam), n'am venit. Cum că îld. că, V. că.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CUM adv., conj., interj. 1. adv. ce, cît. (~ aș mai rîde!) 2. conj. (temporal) cînd. (Frunza-n codru ~ învie.) 3. conj. (cauzal) cînd, deoarece, fiindcă, întrucît. (~ știu că vine, sînt emoționat.) 4. conj. (modal) (pop.) cáre. (Se înalță un palat ~ nu mai există.) 5. conj. (comparativ) ca, cît, precum. (Noi ~ și ei.) 6. interj. ce?, poftim?, (fam. și pop.) ha? (~? n-am auzit.)


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

a nu ști cum să(-l) iei (pe cineva) expr. a nu-și putea forma o imagine clară despre personalitatea cuiva.

a ști cum să(-l) iei expr. a avea tact în relația cu cineva; a ști să manipuleze pe cineva (în folos propriu).

cum te văd și cum mă vezi expr. evident, sigur.

rămâne cum am stabilit expr. (iron., eufem.) folosită cu eleganță în locul unei înjurături sau obscenități proferate la adresa unui interlocutor.

Intrare: cum
Surse flexiune: DOR

cum

  • 1. adverb interogativ În ce mod? în ce fel? în ce chip? Cum ai făcut de ai venit?
    surse: DEX '98 DLRLC DEX '09 NODEX 3 exemple
    exemple
    • Cum ai făcut de ai venit după noi, de nici una dintre surori nu te-a văzut? ISPIRESCU, L. 239.
      surse: DLRLC
    • Cum oare din noianul de neguri să te rump, Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump? EMINESCU, O.I 213.
      surse: DLRLC
    • Foaie verde de trifoi, Cum să vorbim amîndoi? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 68.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Cum și în ce chip sau cum și ce fel = în ce fel.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Nu știu însă cum și ce fel ne aduse vorba a pomeni despre grauri. ODOBESCU, S.III 23.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (Eliptic, urmat de un conjunctiv sau, mai rar, de un infinitiv) A nu avea (sau a nu ști) cum = a nu avea modalitatea, posibilitatea, mijloacele de a...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pentru atîta încredere, nu am cum să-ți mulțumesc. ODOBESCU, S. III 9.
        surse: DLRLC
      • Dulce ți-i gurița, lele, Mai dulce n-are cum fi, Că-i ca strugurul din vii. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 25.
        surse: DLRLC
    • 1.3. (Interogativ-exclamativ, urmat de cuvinte ca «focul», «naiba», «dracul», «dumnezeu»)
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Dar oare pe acesta cum mama dracului l-a mai fi chemînd? CREANGĂ, P. 245.
        surse: DLRLC
    • 1.4. (Repetat, în propoziții enunțiative) Într-un fel oarecare (pe care vorbitorul nu ține să-l precizeze).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • În cele din urmă, cum, cum, băgă de seamă că o broască țestoasă se ține după vîrful nuielei lui. ISPIRESCU, L. 34.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. (Însoțit de un verb, de asemenea repetat)
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Trecurăm cum trecurăm pînă aci, stăpîne. ISPIRESCU, L. 6.
          surse: DLRLC
        • Era bucuroasă să-l vadă cum l-a vedea urnit de-acasă. CREANGĂ, P. 111.
          surse: DLRLC
      • 1.4.2. (Când verbul repetat este la forma negativă, arată că nu interesează felul cum se face o acțiune, ci numai faptul că se face)
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Cum îl prinse, cum nu-l prinse Aripă-Frumoasă pe zmeu, destul că îl trînti. RETEGANUL, P. III 70.
          surse: DLRLC
    • 1.5. (În întrebări retorice, uneori cu nuanță optativă) De ce? Cum nu m-ai înștiințat?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Cum nu vii tu, Țepeș, doamne...? EMINESCU, O.I151.
        surse: DLRLC
      • Cuculețule năuc, Cum n-am pușcă să te pușc? ȘEZ. I 46.
        surse: DLRLC
      • 1.5.1. (Întrebarea este legată de o motivare, o justificare, o explicație a unei acțiuni)
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Cum era să se întindă mai mult, că de-abia acum se prinsese și el cu mîinile de vatră. CREANGĂ, P. 140.
          surse: DLRLC
        • Cum nu-i dorul mare cine, Că de la Oșorhei vine ? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 305.
          surse: DLRLC
        • Ba zău, cum s-o părăsesc, Cînd ca ea nu mai găsesc? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32.
          surse: DLRLC
      • 1.5.2. (Motivarea este subînțeleasă)
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Mai țin minte... – cum să uit ? CASSIAN, în POEZ. N. 101.
          surse: DLRLC
        • Nu mai chiui. – Ba nu!... tu cum ai chiuit de trei ori? CREANGĂ, P. 55.
          surse: DLRLC
    • 1.6. expresie Cum de... = cum se face că..., cum e posibil ca...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Plesni de necaz cum de să fie el ocărit. ISPIRESCU, L. 48.
        surse: DLRLC
      • Bunele bătrîne nu se puteau dumiri cum de sînt atît de învățați drăguții lor. NEGRUZZI, S. I 6.
        surse: DLRLC
      • Trandafir ș-un fir subțire, Rău m-ai scos, dragă, din fire; Trandafir ș-un fir mai gros, Mult mă mir cum de m-ai scos. JARNÍK-BÎRSEANU, 29.
        surse: DLRLC
      • (Cu o nuanță de regret) Cum de să se prăpădească o așa bunătate de june? ISPIRESCU, L. 102.
        surse: DLRLC
      • (Retoric) Cum de nu cade trăsnetul, să ardă pe niște asemenea necredincioși! NEGRUZZI, S. I 49.
        surse: DLRLC
      • (Urmat de «așa», se așteaptă o explicație) Cum așa, de nu știi nici de unde vii, nici încotro te duci? CREANGĂ, A. 141.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie (Da) cum (să sau de) nu! = desigur! firește! mai încape vorbă? se poate altfel? vezi bine!
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Tu, ciocîrlane, nu cumva știi unde se află Mănăstirea de Tămîie? – Da cum să nu știu, stăpînă? CREANGĂ, P. 93.
        surse: DLRLC
      • Mîndrulică, ochii tăi Bine seamănă cu-ai mei! – Da cum, foc, n-or sămăna, Că-s făcuți pe seama ta. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 402.
        surse: DLRLC
    • 1.8. expresie ironic (Da) cum (să sau de) nu! = vorbă să fie! da de unde! nici gând!
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Acum cred că... mi-i da drumul să intru la dumnezeu, că tare mare treabă mai am. – Da, cum nu; ia mai pune-ți pofta la o parte, că doar nu piere lumea. CREANGĂ, P. 314.
        surse: DLRLC
    • 1.9. expresie Apoi (sau, popular, păi) cum! = desigur! firește! se înțelege!
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
  • 2. adverb interogativ (Exprimă părerea de rău, contrarietatea, surpriza, mirarea, indignarea etc.) Se poate? adevărat să fie?
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Mămuca ne vede. – Cum ? Eu o văd că doarme. CREANGĂ, P. 8.
      surse: DLRLC
    • Cum? Ai abandonat pe Sînziana? ALECSANDRI, T. I 458.
      surse: DLRLC
    • Eu nu pot ceti romînește. – Cum! Apoi dar ce înveți tu? NEGRUZZI, S. I 4.
      surse: DLRLC
  • 3. adverb interogativ (Cu intonație ascendentă, întrebuințat pentru a face pe cineva să repete cele spuse și neauzite sau neînțelese bine) Ce? poftim? cum? mai spune, te rog, o dată!
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 4. adverb interogativ (În legătură cu verbul «a da», întrebuințat pentru a se informa despre prețul unui lucru) Cu cât? cu ce preț? Cum dai merele?
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 5. adverb (Explicativ, exclamativ) Cât de (mare, mult, bine, tare etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Cum îți plac florile!.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • Cum cîntă toate luncile în floare! CERNA, P. 160.
      surse: DLRLC
    • Dragii mămucuței, dragi! Cum așteaptă ei cu bucurie! CREANGĂ, P. 25.
      surse: DLRLC
    • Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare! EMINESCU. I 136.
      surse: DLRLC
    • (Urmat de un adverb introdus prin prepoziția «de») O, cum fulgeră de strașnic! NEGRUZZI, S. I 58.
      surse: DLRLC
  • 6. conjuncție (Stabilește raporturi de subordonare)
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 6.1. (Introduce o completivă directă sau indirectă)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Mă ierți, te rog, dar tot nu pricep cum ai ajuns dumneata aici... N-am auzit clopoței de sanie. Zgomot... Nimic! C. PETRESCU, A. 281.
        surse: DLRLC
      • Privind în urma lor Cum se duceau... Rămase gînditor. COȘBUC, P. I 231.
        surse: DLRLC
      • El nu știa cum să facă, cum să dreagă, ca să împlinească voia acelui împărat. ISPIRESCU, L. 11.
        surse: DLRLC
      • Dar deodat-un punct se mișcă... cel întîi și singur. Iată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine tatăl. EMINESCU, O. I 132.
        surse: DLRLC
      • 6.1.1. locuțiune conjuncțională (După verbe de declarație și de simțire) Cum că =
        surse: DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Să cunoască și ei cum că într-adevăr a fost ucis. SADOVEANU, B. 235.
          surse: DLRLC
        • Din inima lui simte un copac cum că răsare. EMINESCU, O. I 142.
          surse: DLRLC
        • Ai uitat cum că la vînătorie... eu mă pricep. ODOBESCU, S. III 9.
          surse: DLRLC
      • 6.1.2. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială Nu știu cum = într-un fel oarecare; (în mod) ciudat, neobișnuit, bizar.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
        exemple
        • Măi Chirică, tare mai ești și tu nu știu cum; scoți omul din minți cu vorbele tale. CREANGĂ, P. 162.
          surse: DLRLC
        • Tocmindu-te pe tine, parcă-mi vine nu știu cum. CREANGĂ, P. 203.
          surse: DLRLC
        • (și) substantivat De-or trece anii cum trecură Ea tot mai mult îmi va plăce, Pentru că-n toat-a ei făptură i-un «nu știu cum» ș-un «nu știu ce». EMINESCU, O. I 208.
          surse: DLRLC
    • 6.2. (Urmat de un indicativ sau un conjunctiv, introduce o propoziție modală)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • M-au văzut cuscrii cum dormeam? CREANGĂ, P. 11.
        surse: DLRLC
      • 6.2.1. (Introduce o propoziție comparativă)
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
        • 6.2.1.1. (Urmat de un indicativ) precum
          surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
          exemple
          • Vei rîde, tată, cum ai rîs și de surioarele mele. ISPIRESCU, L. 15.
            surse: DLRLC
          • Bună să-ți fie inima, cumătre, cum ți-i cătătura. CREANGĂ, P. 30.
            surse: DLRLC
          • Rău îmi pare, cum îți pare și ție și cum trebuie să le fi părînd tuturor. NEGRUZZI, S. I 30.
            surse: DLRLC
          • 6.2.1.1.1. locuțiune conjuncțională După cum = în felul în care.
            surse: DLRLC sinonime: precum un exemplu
            exemple
            • Să-i culce în casa cea de aramei înfocată, ca să doarmă pentru veșnicie, după cum pățise și alți pețitori. CREANGĂ, P. 249.
              surse: DLRLC
          • 6.2.1.1.2. locuțiune conjuncțională De cum = de cât.
            surse: DLRLC 2 exemple
            exemple
            • Mai bine de cum s-au lămurit lucrurile, nu se poate, era [Lucrurile] nu mi-ar părea nici mai mari nici mai mici de cum îmi par azi. EMINESCU, N. 31.
              surse: DLRLC
            • În acea zi [a răscoalei poporului] se vor auzi mai multe vaiete de cum s-au auzit de cînd lumea. RUSSO, S. 131.
              surse: DLRLC
          • 6.2.1.1.3. expresie Cum nu este (sau nu se mai află), se spune, despre cineva sau ceva care posedă în cel mai înalt grad anumite calități.
            surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
            exemple
            • Avea omul acela o fată, dar așa fată frumoasă, cum nu era în toată lumea ca ea. RETEGANUL, P. V 16.
              surse: DLRLC
            • Broasca se dete de trei ori peste cap și se făcu o zînă gingașă, și plăpîndă, și frumoasă cum nu se mai afla sub soare. ISPIRESCU, L. 35.
              surse: DLRLC
        • 6.2.1.2. (Urmat de un condițional) Ca și când.
          surse: DLRLC un exemplu
          exemple
          • Omul începe din nou să meargă de la un perete la altul... întinzînd gîtul într-un tic monoton, cum nu i-ar ajunge aerul. C. PETRESCU, C. V. 277.
            surse: DLRLC
    • 6.3. (Urmat de un indicativ, introduce o propoziție cauzală) Băiatul, cum e muncitor, va obține nota maximă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deoarece fiindcă întrucât 2 exemple
      exemple
      • Tată-său, cum îi supărăcios, are să zică... să iei băietul și să-l dai. CREANGĂ, P. 173.
        surse: DLRLC
      • Cum ei, mergînd alături, se ceartă și se-ntreabă, Nu văd în fundul nopții o umbră de roșeață. EMINESCU, O. I 97.
        surse: DLRLC
    • 6.4. (Urmat de un indicativ, introduce o propoziție concesivă) Cu toate că.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: deși 2 exemple
      exemple
      • Uscățiv așa cum este, gîrbovit și de nimic, Universul fără margini e în degetul lui mic. EMINESCU, O. I 132.
        surse: DLRLC
      • Și cumu-i de păcătoasă, Tot se ține că-i frumoasă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 440.
        surse: DLRLC
    • 6.5. (Urmat de un indicativ, introduce o propoziție relativă) În așa fel
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: care încât un exemplu
      exemple
      • Să se facă un palat cum seamăn pe lume să nu aibă. ISPIRESCU, L. 104.
        surse: DLRLC
    • 6.6. În măsura în care, pe cât.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • D-apoi, cum văd eu, tu numai nu dai în gropi de prost ce ești. CREANGĂ, P. 52.
        surse: DLRLC
      • Nu mă vrea țara ? Nu mă vreți voi, cum înțeleg ? NEGRUZZI S.I 139.
        surse: DLRLC
    • 6.7. (Urmat de un indicativ, introduce o propoziție temporală) Pe când, în timp ce.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Și cum privesc ei amîndoi, înduioșați, nevoie mare, I-apucă dorul de părinți, Oftînd, se strîng la braț mai tare. IOSIF, V. 31.
        surse: DLRLC
      • Cum mergea el gîndindu-se... se pomeni la marginea unui eleșteu. ISPIRESCU, L. 43.
        surse: DLRLC
      • Iată, mări, cum grăia, Că-n departe auzea Un nechez ce necheza. ALECSANDRI, P. P. 72.
        surse: DLRLC
      • 6.7.1. Îndată ce.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 8 exemple
        exemple
        • Cum trec cei din urmă nouri de omăt și vin zilele calde, pot lepăda cojoacele la un han pe cale și pot rămînea mai sprinteni. SADOVEANU, B. 105.
          surse: DLRLC
        • Cum ajunserăm în odaie, Grigoriță iute se dezbrăcă, iute se descălță și iute se trînti în pat. HOGAȘ, DR. 254.
          surse: DLRLC
        • Adormi cum puse capul jos. ISPIRESCU, L. 212.
          surse: DLRLC
        • Cum ieși din sat, apuci de-a dreptul prin pădurea lupului. ALECSANDRI, T. 606.
          surse: DLRLC
        • (Precedat de «de») De cum se însera, închideau poarta. DUMITRIU, N. 190.
          surse: DLRLC
        • (Precedat de «de») Urmărea, însuflețită de speranță mersul fiecărui vapor, de cum apărea la orizont. BART, E. 385.
          surse: DLRLC
        • (Precedat de «de») Se îndrăgosti de dînsa de cum o văzu. ISPIRESCU, L. 26.
          surse: DLRLC
        • (Precedat de «care») Care cum venea, înapoi nu se mai întorcea. ȘEZ. II 154.
          surse: DLRLC
        • 6.7.1.1. (Repetat în propoziția următoare sau în corelație cu «îndată», «o dată», «și», «așa», «pe loc», arată că două acțiuni succesive se petrec aproape simultan)
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
          exemple
          • Cum ieșiră călăreții în cîmpie, cum se zări sclipind la orizont o grămadă mare mișcătoare, care se apropia din ce în ce. SADOVEANU, O. I 182.
            surse: DLRLC
          • Cum zice, și vine la ușă; și cum vine, și începe: Trei iezi, cucuieți, Mamei ușa descuieți. CREANGĂ, P. 21.
            surse: DLRLC
          • Cum vor vedea [boierii] că măria-ta vii cu putere, îndată vor alerga și-l vor lăsa [pe Tomșa]. NEGRUZZI, S. I 138.
            surse: DLRLC
    • 6.8. (După cuvinte care exprimă noțiuni temporale, introduce o propoziție atributivă) În care.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: când un exemplu
      exemple
      • Din ceasul cum te-am văzut, duducuță Marghioliță, m-ai agiuns la inimă. ALECSANDRI, T. I 54.
        surse: DLRLC
    • 6.9. învechit rar (Urmat de un conjunctiv, introduce o propoziție finală) Pentru ca.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Își va pune toate puterile cum să-și sfîrșească slujba. ISPIRESCU, L. 14.
        surse: DLRLC
    • 6.10. (Introduce o propoziție subiectivă) Cum te porți nu e bine.
      surse: DEX '09

etimologie: