3 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRIVÁT, crivaturi, s. n. (Reg.) Pat. [Var.: crevát s. n.] – Din ngr. krev(v)áti.

CRIVÁT, crivaturi, s. n. (Reg.) Pat. [Var.: crevát s. n.] – Din ngr. krev(v)áti.

crivat sn [At: NEGRUZZI, S. I, 17 / V: crev~ / Pl: ~uri și ~e / E: ngr χρεββάτι] (Mol) Pat (portativ) cu tăblii la capete, făcut de meșteri specializați.

CRIVÁT, crivaturi, s. n. (Mold.) Pat. În fund, în crivat, dormea un bătrîn. SADOVEANU, D. P. 172. După pînza de painjăn doarme fata ăe-mpărat; înecată de lumină, e întinsă în crivat. EMINESCU, O. I 79. Haide s-o așezăm [perna] pe crivatul lui. ALECSANDRI, T. 1732. – Variantă: crevát (NEGRUZZI, S. I 17) s. n.

crivat n. Mold. pat (mai ales ordinar): înecată de lumină e întinsă ’n crivat EM. [Gr. mod.].

crivát n., pl. urĭ și e (ngr. krevváti, kravváti, d. vgr. krábatos, krábbatos, care vine d. kremannymi, atîrn, adică „pat atîrnat”; lat. grabátus, fr. grabat; vsl. krevato, krováti; alb. bg. krevét; turc. karavat, kerevet; ung. kerevet). Mold. Pat de metal (nu divan, nicĭ simplu așternut). – Vechĭ și crévat.

CREVÁT s. n. v. crivat.

CRÍVĂȚ, s. n. Vânt puternic și rece care suflă iarna în Moldova și în Câmpia Dunării dinspre Nord-Est, aducând scăderi mari de temperatură; acvilon. ♦ (Înv. și reg.) Nord. – Din bg. krivec.

crivăț smn [At: CORESI, PS. 210 / V: (Mol) ~veț (A și: ~veț), griveț / Pl: ~uri sn, (rar) ~veți, ~vați sm / E: bg кривеъц] 1 Vânt puternic ce suflă iarna în Moldova și Câmpia Dunării dinspre nord-est sau de la est Si: (reg) secuiul, (pop) traistă-goală. 2 Vânt geros Si: (reg) bihorel, șieș, fueș. corectată

CRÍVĂȚ, s. n. Vânt puternic și rece care suflă iarna în Moldova și în Câmpia Dunării dinspre nord-est, aducând scăderi mari de temperatură; acvilon. ♦ (Înv. și reg.) Nord. – Din bg. krivec.

CRÍVĂȚ s. n. 1. Vînt puternic și rece care suflă iarna dinspre nord-est, aducînd scăderea temperaturii, mai rar vara, aducînd un aer dogoritor. Nu știi niciodată cît o să ție crivățul. SLAVICI, V. P. 157. Cad săgețile în valuri care șuieră, se toarnă Și lovind în față-n spate, ca și crivățul și gerul, Pe pămînt lor li se pare că se năruie tot cerul... EMINESCU, O. I 148. Afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe cîmpul înnegrit. ALECSANDRI, O. 164. Din ce în ce mai mult crivățul se întețea și frigul mă pătrundea. GHICA, S. 243. ◊ (Poetic) Iarna vine, vine pe crivăț călare! Vîntul șuieră prin hornuri răspîndind înfiorare. ALECSANDRI, P. A. 112. ◊ (Personificat, în basme) Ajunseră la muma Crivățului și o rugă să le spuie drumul. ISPIRESCU, L. 117. 2. (Rar) Nord. Spre crivăț, peste Ozană, vine Tirgul Neamțului. CREANGĂ, A. 72.

CRÍVĂȚ n. Vânt rece, puternic, care suflă iarna dinspre nord-est. /<bulg. krivéc

acvilon m. vântul numit obișnuit crivăț: din văi cu turbăciune acvilonul se ridică NEGR.

crivăț n. 1. vânt rece și umed ce bate dela N-E: lupii cu crivățul iernii m’alungau urlând AL.; 2. miază-noapte: spre crivăț vine târgul Neamțului GR. [Serb. KRIVAȚ].

crívăț n., pl. ețe (vsl. krivĭcĭ, d. krivŭ, cotit, strîmb, adică „vîntu care suflă strîmb”, nsl. krivec, crivăț; sîrb. krivac, criminal. V. crivac, crivină). Vîntu de nord orĭ nord-est (Mold.) orĭ de est (Munt.) care bate puternic ĭarna. Spre crivăț, spre partea de unde bate crivățu (spre Rusia). V. vînt.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

crivát (reg.) s. n., pl. criváturi

arată toate definițiile

Intrare: crivat
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crivat
  • crivatul
  • crivatu‑
plural
  • crivaturi
  • crivaturile
genitiv-dativ singular
  • crivat
  • crivatului
plural
  • crivaturi
  • crivaturilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crevat
  • crevatul
  • crevatu‑
plural
  • crevaturi
  • crevaturile
genitiv-dativ singular
  • crevat
  • crevatului
plural
  • crevaturi
  • crevaturilor
vocativ singular
plural
Intrare: Crivăț
Crivăț nume propriu
nume propriu (I3)
  • Crivăț
Intrare: crivăț
substantiv neutru (N9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crivăț
  • crivățul
  • crivățu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • crivăț
  • crivățului
plural
vocativ singular
plural
griveț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

crivat crevat

  • exemple
    • În fund, în crivat, dormea un bătrîn. SADOVEANU, D. P. 172.
      surse: DLRLC
    • După pînza de painjăn doarme fata de-mpărat; înecată de lumină, e întinsă în crivat. EMINESCU, O. I 79.
      surse: DLRLC
    • Haide s-o așezăm [perna] pe crivatul lui. ALECSANDRI, T. 1732.
      surse: DLRLC

etimologie:

crivăț griveț

  • 1. Vânt puternic și rece care suflă iarna în Moldova și în Câmpia Dunării dinspre Nord-Est, aducând scăderi mari de temperatură.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: acvilon attach_file 6 exemple
    exemple
    • Nu știi niciodată cît o să ție crivățul. SLAVICI, V. P. 157.
      surse: DLRLC
    • Cad săgețile în valuri care șuieră, se toarnă Și lovind în față-n spate, ca și crivățul și gerul, Pe pămînt lor li se pare că se năruie tot cerul... EMINESCU, O. I 148.
      surse: DLRLC
    • Afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe cîmpul înnegrit. ALECSANDRI, O. 164.
      surse: DLRLC
    • Din ce în ce mai mult crivățul se întețea și frigul mă pătrundea. GHICA, S. 243.
      surse: DLRLC
    • poetic Iarna vine, vine pe crivăț călare! Vîntul șuieră prin hornuri răspîndind înfiorare. ALECSANDRI, P. A. 112.
      surse: DLRLC
    • personificat în basme Ajunseră la muma Crivățului și o rugă să le spuie drumul. ISPIRESCU, L. 117.
      surse: DLRLC

etimologie: