2 definiții pentru cotron

cotlón și (Olt.) cotrón n., pl. oane (ung. katlan, a. î.; ceh. kotel, căldare; pol. rus. kotlina, adîncătură, bîrlog; sîrb. kòtlovina, basin; bg. rus. kotlovina, vale închisă, d. got. katilê, lat. catillus, farfurie strachină. V. cotlesc, coclaŭ). Cuptor, loc scobit în pămînt orĭ făcut din cărămidă ca să cocĭ ceva. Cotruță supt [!] vatră. Scobitură făcută de apă în malurĭ: cotloanele peștilor. Ascunzătoare: cotloanele hoților. V. bîrlog, crov, somină.

Intrare: cotron
cotron
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cotron cotronul
plural cotroane cotroanele
genitiv-dativ singular cotron cotronului
plural cotroane cotroanelor
vocativ singular
plural