cotlon sn [At: I. IONESCU, P. 267 / V: cătlan, clătan, coclan, corlan, corl~, ~tclan, ~tclău, ~tlan, ~oană sf ~lună sf ~troc, ~trog, ~tron, ~trun, ~trună sf / Pl: ~oane / E: mg katlan] 1 (Îrg) Zid din pietre în formă de potcoavă care apără focul de vânt și pe care se pune cazanul la fiert. 2 Groapă în care se face focul, la adăpost de vânt. 3 (Spc; reg) Mic adăpost aproape de stână, unde se fierbe zerul. 4 (Reg) Cuptor în care se pune cazanul pentru fiert țuica. 5 (Reg) Cuptor pentru arderea cărămizilor. 6 (Pan) Firidă sub cuptorul vetrelor țărănești Si: (reg) cotruță. 7 (Pan) Firidă în zid Si: (reg) ocniță. 8 (Pan) Fereastră oarbă. 9 (Pan; Mol) Gaură în malul unui râu, sub pânza apei unde se ascund racii și peștii Si: copcă. 10 (Pan) Gaură pentru ascunzătoare Si: bortă. 11 (Pan) Peșteră mică. 12 (Pan) Scorbură. 13 (Pan) Vizuină. 14 (Spc) Gaură în care se adăpostesc liliecii. 15 (Spc) Galerie subterană în care se adăpostesc animale. 16 (Pex) Ascunziș. 17 (Pex) Ungher. 18 (Îvr) Unghi.