2 intrări

26 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COTONOGI, cotonogesc, vb. IV. 1. Tranz. (Fam.) A bate zdravăn pe cineva; a-i rupe picioarele. 2. Intranz. (Rar) A se îmbolnăvi de picioare; a șchiopăta. ♦ (Despre animale) A ologi. – Din cotonog.

COTONOGI, cotonogesc, vb. IV. 1. Tranz. (Fam.) A bate zdravăn pe cineva; a-i rupe picioarele. 2. Intranz. (Rar) A se îmbolnăvi de picioare; a șchiopăta. ♦ (Despre animale) A ologi. – Din cotonog.

cotonogi [At: CARAGIALE, T. II, 23 / Pzi: ~gesc / E: cotonog] 1 vi (D. oameni; d. animale) A se îmbolnăvi de picioare. 2 vi (D. oameni; d. animale) A șchiopăta. 3 vt A lovi pe cineva peste picioare, astfel încât să nu mai poată merge. 4 vt A face pe cineva să șchiopăteze Si: a șchiopa. 5 vt A rupe cuiva un picior Si: a schilodi. 6 vi (Pex) A-i slăbi cuiva puterea membrelor Si: a se boșorogi. 1 vt A face pe cineva să nu mai aibă putere în membre Si: a boșorogi. 8 vt (Pex) A lovi pe cineva peste mâini, astfel încât să nu se mai poată servi de ele. 9 vt (Pex) A rupe cuiva o mână. 10 vt A bate pe cineva foarte rău Cf cotonogeală (14). 11 vr (D. piele; înv) A se bătători de muncă grea.

COTONOGI, cotonogesc, vb. IV. 1. Tranz. A bate zdravăn, a lovi grav pe cineva (mai ales cu bîta). De-atîtea zile și nopți cotonogeau bourei, rupeau coarnele boilor cu parii. CAMILAR, N. II 50. Că despre partea lui Jupin Titircă Inimă-rea, halal să fie de oasele mele! m-ar cotonogi. CARAGIALE, O. II 55. 2. Intranz. (Rar) A se îmbolnăvi de picioare; a șchiopăta. Mieii și vitele bovine cotonogesc. ȘEZ. V 60.

A COTONOGI ~esc tranz. (ființe) A face să devină cotonog; a lovi tare peste picioare. /Din cotonog

cotonogì v. 1. a zăcea de boală de picioare (despre vite); 2. a ologi în bătăi.

COTONOG, -OAGĂ, cotonogi, -oage, adj. (Adesea substantivat) Bolnav de picioare, șchiop; p. ext. lipsit de o mână sau de un picior. – Din ucr. kuternoha.

COTONOG, -OAGĂ, cotonogi, -oage, adj. (Adesea substantivat) Bolnav de picioare, șchiop; p. ext. lipsit de o mână sau de un picior. – Din ucr. kuternoha.

cotonog, ~oa [At: POLIZU / V: chităn~ / Pl: ~ogi, ~oage / E: ucr куторногий] 1-2 smf, a (D. oameni; d. animale) (Individ) bolnav de picioare. 3-4 smf, a (D. oameni; d. animale) (Individ) care umblă șchiopătând. 5-6 smf, a (D. oameni; d. animale) (Individ) care are picioarele strâmbe. 7-8 sm, a (Cal) care are picioarele umflate. 9-10 sm, a (Cal) slab de picioare. 11-12 smf, a (Pex; d. oameni) (Persoană) cu un picior bolnav. 13-14 smf, a (Pex; d. oameni) (Persoană) cu un picior paralizat. 15-16 smf, a (Pex; d. oameni) (Persoană) fără un picior. 17-18 smf, a (Pex; d. oameni) (Persoană) cu piciorul sau mâna strâmbă. 19-20 smf, a (Pex; d. oameni) (Persoană) care nu se poate servi de o mână. 21-22 smf, a (Pex; d. oameni) (Persoană) fără o mână din cot. 23-24 smf, a (Pex) (Om) fără ambele coate. 25-26 smf, a (Câine) cu coada scurtă. 27 (Înv) Mădular. 28 (Înv) Ciot de mădular Cf cotoroage. 29 sf (Reg; lpl) Catalige.

COTONOG, -OAGĂ, cotonogi, -oage, adj. (Despre oameni și animale) Bolnav de picioare, șchiop; p. ext. lipsit de o mînă sau de un picior. Sări de pe căluțul cotonog, părăsi drumul și intră în ierburi. CAMILAR, N. I 302.

COTONOG ~oagă (~ogi, ~oage) și substantival (despre ființe) Care este infirm de un picior; care merge șchiopătând; șchiop; șontorog. /<ucr. kuternoha

cotonog a. bolnav de picioare (despre câini și vite). [Cf. pol. KUTEKNOGA, șchiop, paralizat].

cotonóg, -oágă adj. (rudă cu pol. kuternoga, șchĭop, olog. d. noga, picĭor. Cp. și cu vsl. konsŭ, kusŭ, cu coada retezată, konsŭ, bucată. V. chitonog, cotorog, cĭontonog, șofîrnog, nojiță, potnojă, conț, cîș). Cĭung orĭ olog (indiferent). N. pl. Sud. Chitonoage, picĭoroange. Iron. Cotoroage, cĭoante (picĭoare).

cotonogésc v. tr. (d. cotonog). Fac cotonog. Lovesc prea tare peste mînĭ orĭ picĭoare: auleŭ, m’aĭ cotonogit!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cotonogi (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotonogesc, 3 sg. cotonogește, imperf. 1 cotonogeam; conj. prez. 1 sg. să cotonogesc, 3 să cotonogească

cotonogi (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotonogesc, imperf. 3 sg. cotonogea; conj. prez. 3 să cotonogească

cotonogi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotonogesc, imperf. 3 sg. cotonogea, conj. prez. 3 sg. și pl. cotonogească

cotonog adj. m., s. m., pl. cotonogi; adj. f., s. f. cotonoa, pl. cotonoage

!cotonog adj. m., s. m., pl. cotonogi; adj. f., s. f. cotonoagă, pl. cotonoage

cotonog adj. m., pl. cotonogi; f. sg. cotonoagă, pl. cotonoage

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COTONOGI vb. a ologi. (O vită care a ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cotonog (cotonoagă), adj.1. Șchiop. – 2. Invalid. Pol. kuternoga „șchiop”, rut. kutornogyi „paralitic” (Cihac, II, 77; Löwe 81; DAR). – Der. cotonoagă (var. chitonog, chitonag), s. f. (țăruș); cotonogi, vb. (a rămîne șchiop; a contracta o boală de picioare; a da lovituri la picioare; a bate, a lovi); cotonogeală, s. f. (bătaie, pedepsire; boală a oilor, ale căror copite se crapă ca urmare a umezelii).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

cotonogi, cotonogesc v. t. 1. a bate, a lovi 2. (d. fotbaliști) a practica un joc brutal

Intrare: cotonogi
verb (VT407)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cotonogi
  • cotonogire
  • cotonogit
  • cotonogitu‑
  • cotonogind
  • cotonogindu‑
singular plural
  • cotonogește
  • cotonogiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cotonogesc
(să)
  • cotonogesc
  • cotonogeam
  • cotonogii
  • cotonogisem
a II-a (tu)
  • cotonogești
(să)
  • cotonogești
  • cotonogeai
  • cotonogiși
  • cotonogiseși
a III-a (el, ea)
  • cotonogește
(să)
  • cotonogească
  • cotonogea
  • cotonogi
  • cotonogise
plural I (noi)
  • cotonogim
(să)
  • cotonogim
  • cotonogeam
  • cotonogirăm
  • cotonogiserăm
  • cotonogisem
a II-a (voi)
  • cotonogiți
(să)
  • cotonogiți
  • cotonogeați
  • cotonogirăți
  • cotonogiserăți
  • cotonogiseți
a III-a (ei, ele)
  • cotonogesc
(să)
  • cotonogească
  • cotonogeau
  • cotonogi
  • cotonogiseră
Intrare: cotonog
adjectiv (A64)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cotonog
  • cotonogul
  • cotonogu‑
  • cotonoa
  • cotonoaga
plural
  • cotonogi
  • cotonogii
  • cotonoage
  • cotonoagele
genitiv-dativ singular
  • cotonog
  • cotonogului
  • cotonoage
  • cotonoagei
plural
  • cotonogi
  • cotonogilor
  • cotonoage
  • cotonoagelor
vocativ singular
  • cotonogule
  • cotonoage
  • cotonoa
  • cotonoago
plural
  • cotonogilor
  • cotonoagelor
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cotonogi, cotonogescverb

  • 1. tranzitiv familiar A bate zdravăn pe cineva; a-i rupe picioarele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De-atîtea zile și nopți cotonogeau bourei, rupeau coarnele boilor cu parii. CAMILAR, N. II 50. DLRLC
    • format_quote Că despre partea lui Jupîn Titircă Inimă-Rea, halal să fie de oasele mele! m-ar cotonogi. CARAGIALE, O. II 55. DLRLC
  • 2. intranzitiv rar A se îmbolnăvi de picioare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: șchiopăta
    • format_quote Mieii și vitele bovine cotonogesc. ȘEZ. V 60. DLRLC
    • 2.1. Despre animale: ologi. DEX '09 DEX '98
      sinonime: ologi
etimologie:
  • cotonog DEX '98 DEX '09

cotonog, cotonoaadjectiv

  • 1. adesea substantivat Bolnav de picioare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Sări de pe căluțul cotonog, părăsi drumul și intră în ierburi. CAMILAR, N. I 302. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Lipsit de o mână sau de un picior. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.