2 intrări

29 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

COTONOGÍ, cotonogesc, vb. IV. 1. Tranz. (Fam.) A bate zdravăn pe cineva; a-i rupe picioarele. 2. Intranz. (Rar) A se îmbolnăvi de picioare; a șchiopăta. ♦ (Despre animale) A ologi. – Din cotonog.

COTONOGÍ, cotonogesc, vb. IV. 1. Tranz. (Fam.) A bate zdravăn pe cineva; a-i rupe picioarele. 2. Intranz. (Rar) A se îmbolnăvi de picioare; a șchiopăta. ♦ (Despre animale) A ologi. – Din cotonog.

COTONOGÍ, cotonogesc, vb. IV. 1. Tranz. A bate zdravăn, a lovi grav pe cineva (mai ales cu bîta). De-atîtea zile și nopți cotonogeau bourei, rupeau coarnele boilor cu parii. CAMILAR, N. II 50. Că despre partea lui Jupin Titircă Inimă-rea, halal să fie de oasele mele! m-ar cotonogi. CARAGIALE, O. II 55. 2. Intranz. (Rar) A se îmbolnăvi de picioare; a șchiopăta. Mieii și vitele bovine cotonogesc. ȘEZ. V 60.

cotonogí (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotonogésc, imperf. 3 sg. cotonogeá; conj. prez. 3 să cotonogeáscă

cotonogí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotonogésc, imperf. 3 sg. cotonogeá, conj. prez. 3 sg. și pl. cotonogeáscă

COTONOGÍ vb. v. snopi, stâlci.

A COTONOGÍ ~ésc tranz. (ființe) A face să devină cotonog; a lovi tare peste picioare. /Din cotonog

cotonogì v. 1. a zăcea de boală de picioare (despre vite); 2. a ologi în bătăi.

COTONÓG, -OÁGĂ, cotonogi, -oage, adj. (Adesea substantivat) Bolnav de picioare, șchiop; p. ext. lipsit de o mână sau de un picior. – Din ucr. kuternoha.

COTONÓG, -OÁGĂ, cotonogi, -oage, adj. (Adesea substantivat) Bolnav de picioare, șchiop; p. ext. lipsit de o mână sau de un picior. – Din ucr. kuternoha.

COTONÓG, -OÁGĂ, cotonogi, -oage, adj. (Despre oameni și animale) Bolnav de picioare, șchiop; p. ext. lipsit de o mînă sau de un picior. Sări de pe căluțul cotonog, părăsi drumul și intră în ierburi. CAMILAR, N. I 302.

!cotonóg adj. m., s. m., pl. cotonógi; adj. f., s. f. cotonoágă, pl. cotonoáge

cotonoágă s. f., pl. cotonoáge

cotonóg adj. m., pl. cotonógi; f. sg. cotonoágă, pl. cotonoáge

COTONÓG adj. v. șchiop.

cotonóg (cotonoágă), adj.1. Șchiop. – 2. Invalid. Pol. kuternoga „șchiop”, rut. kutornogyi „paralitic” (Cihac, II, 77; Löwe 81; DAR). – Der. cotonoagă (var. chitonog, chitonag), s. f. (țăruș); cotonogi, vb. (a rămîne șchiop; a contracta o boală de picioare; a da lovituri la picioare; a bate, a lovi); cotonogeală, s. f. (bătaie, pedepsire; boală a oilor, ale căror copite se crapă ca urmare a umezelii).

COTONÓG ~oágă (~ógi, ~oáge) și substantival (despre ființe) Care este infirm de un picior; care merge șchiopătând; șchiop; șontorog. /<ucr. kuternoha

cotonoágă, cotonoáge, s.f. (reg.) unealtă agricolă de forma unui băț mai gros, ascuțit la un capăt care este îmbrăcat în fier; cu el se fac găurile în pământ pentru sădirea firelor de răsad sau pentru aracii de la vie; chitonog, chitonag.

cotonoáge s.f. pl. (reg.) picioroange.

Intrare: cotonog
cotonog adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cotonog cotonogul cotonoa cotonoaga
plural cotonogi cotonogii cotonoage cotonoagele
genitiv-dativ singular cotonog cotonogului cotonoage cotonoagei
plural cotonogi cotonogilor cotonoage cotonoagelor
vocativ singular
plural
Intrare: cotonogi
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) cotonogi cotonogire cotonogit cotonogind singular plural
cotonogește cotonogiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) cotonogesc (să) cotonogesc cotonogeam cotonogii cotonogisem
a II-a (tu) cotonogești (să) cotonogești cotonogeai cotonogiși cotonogiseși
a III-a (el, ea) cotonogește (să) cotonogească cotonogea cotonogi cotonogise
plural I (noi) cotonogim (să) cotonogim cotonogeam cotonogirăm cotonogiserăm, cotonogisem*
a II-a (voi) cotonogiți (să) cotonogiți cotonogeați cotonogirăți cotonogiserăți, cotonogiseți*
a III-a (ei, ele) cotonogesc (să) cotonogească cotonogeau cotonogi cotonogiseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)