5 intrări

43 de definiții

din care

Explicative DEX

COSITOARE, cositori, s. f. Mașină de cosit. – Cosi + suf. -toare.

COSITOARE, cositori, s. f. Mașină de cosit. – Cosi + suf. -toare.

COSITOARE, cositori și cositoare, s. f. Mașină de cosit. Se află pe platoul acesta o cositoare-tractor cu cinci brațe... care cosește înfîșii de sece metri lățime. CONTEMPORANUL, S.II, 1949, nr. 159, 3/6. Cîmpul vesel și bogat, străbătut de tot felul de, mașini și instrumente: pluguri, grape, tefeluge, secerători, cositoare, fănoase cu cîte un cal. GHICA, S. 537.

COSITOARE ~ori f. Mașină agricolă pentru cositul plantelor erbacee. [G.-D. cositorii] /a cosi + suf. ~toare

COSITOR1 s. n. (Chim.) Staniu. – Din sl. kositerŭ.

COSITOR2, -OARE, cositori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care cosește. 2. S. m. și f. Cosaș (1). – Cosi + suf. -tor.

COSITOR2, -OARE, cositori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care cosește. 2. S. m. și f. Cosaș (1). – Cosi + suf. -tor.

cosâtor, ~oare sf, a vz cositor1

cositor1 sns [At: LEX. MARS. 247 / V: (reg) ~sot~, -st~, ~storiu, cus~, cusot~, cust~, cusut~ / E: vsl коситеръ] 1 Metal alb-argintiu, maleabil, mai ușor decât plumbul, folosit la spoirea vaselor de aramă Si: staniu. 2 Staniu în aliaj cu cuprul, folosit la fabricarea veselei Si: bronz.

cositor2, ~oare [At: GHICA, S. 537 / V: ~sât~, (reg) ~stoară, coștioa / Pl: ~i, ~oare / E: cosi + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care cosește (1). 3 a (Fig; înv) Ucigător. 4 sn Loc bun de cosit (1) Si: fânaț. 5 sf (La românii din Serbia; îf costoară, coștioară) Coasă. 6 sf Mașină de cosit1 (1). 7 smf Animal care se cosește (5).

cosotor sns vz cositor1

costor sns vz cositor1

costoriu1 sms vz cositor1

cusitor sn vz cositor1

cusitoriu sn vz cositor1

cusotor sn vz cositor1

custor sn vz cositor1

cusutor1 sn vz cositor

cusutoriu sn vz cositor1

COSITOR1 s. n. Staniu. – Din sl. kositerŭ.

COSITOR1, s. n. Staniu. De s-ar sparge blidu-n fund, Doar aș scăpa de urît; Da blidu-i de cositor, Nu se sparge pînă mor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 167.

COSITOR3, -OARE, cositori, -oare, adj. Care cosește. Mașină cositoare.

COSITOR2 ~oare (~ori, ~oare) și substantival Care cosește. /a cosi + suf. ~tor

COSITOR1 n. Metal moale, alb-argintiu, maleabil și ductil, întrebuințat la acoperirea altor metale, pentru a le feri de coroziune, și la fabricarea tinichelei; staniu. /<sl. kositeru

cositor n. metal albicios, mai vârtos si mai ușor ca plumbul, intră în compozițiunea bronzului. [Slav. KOSĬTORŬ].

cositór și costór n. (vsl. kositorŭ, kositerŭ, sîrb. kositar, -ter, bg. kositro, d. vgr. kassíteros, staniŭ, d. índicu kastira). Staniŭ. V. cadmiŭ.

costór n. V. cositor.

Ortografice DOOM

cositoare (mașină) s. f., g.-d. art. cositorii; pl. cositori

cositoare (mașină) s. f., g.-d. art. cositorii; pl. cositori

cositoare (unealtă) s. f., g.-d. art. cositorii; pl. cositori

cositoare, pl. cositori

cositor3 (staniu) s. n.; simb. Sn

+cositor2 (loc bun de cosit) (pop.) s. n., pl. cositoare

cositor1 adj. m., (persoană) s. m., pl. cositori; adj. f., s. f. (persoană) sg. și pl. cositoare

cositor2 (staniu) s. n.; simb. Sn

cositor1 adj. m., (persoană) s. m., pl. cositori; adj. f., s. f. (persoană) sg. și pl. cositoare

cositor adj. m., (persoană) s. m., pl. cositori; f. sg. și pl. cositoare

cositor (staniu) s. n.; simb. Sn

Etimologice

cositor s. m. – Staniu. Gr. ϰασσίτερος (Murnu 15), probabil prin intermediul sl. kositerŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 304; DAR; Vasmer, Gr., 83); cf. bg. kositro, sb. kòsitar.Der. cositori (var. costori, custuri), vb. (a spoi cu cositor); cos(i)torar, s. m. (persoană care lucrează în cositorit); cositoreală, s. f. (acțiunea de a cositori).

Argou

a da (pe cineva) cu cositor / cu plumb expr. (intl., înv.) a împușca (pe cineva).

Sinonime

COSITOR s. v. cosaș.

COSITOR s. v. staniu.

COSITOR s. cosaș. (Un ~ a ieșit la cosit.)

COSITOR s. (CHIM.) staniu, (Transilv. și Ban.) pleu.

Regionalisme / arhaisme

cositór, cositoare, s.n. (reg.) Teren bun pentru cosit iarba; cosalău. – Din cosi + suf. -tor (MDA).

Intrare: cositoare (mașină)
cositoare2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cositoare
  • cositoarea
plural
  • cositori
  • cositorile
genitiv-dativ singular
  • cositori
  • cositorii
plural
  • cositori
  • cositorilor
vocativ singular
plural
Intrare: cositoare (persoană)
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cositoare
  • cositoarea
plural
  • cositoare
  • cositoarele
genitiv-dativ singular
  • cositoare
  • cositoarei
plural
  • cositoare
  • cositoarelor
vocativ singular
  • cositoare
  • cositoareo
plural
  • cositoarelor
Intrare: cositor (adj.)
cositor1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cositor
  • cositorul
  • cositoru‑
  • cositoare
  • cositoarea
plural
  • cositori
  • cositorii
  • cositoare
  • cositoarele
genitiv-dativ singular
  • cositor
  • cositorului
  • cositoare
  • cositoarei
plural
  • cositori
  • cositorilor
  • cositoare
  • cositoarelor
vocativ singular
plural
cosâtor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: cositor (chim.)
cositor2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cositor
  • cositorul
  • cositoru‑
plural
  • cositoare
  • cositoarele
genitiv-dativ singular
  • cositor
  • cositorului
plural
  • cositoare
  • cositoarelor
vocativ singular
plural
cosotor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cusutoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
custor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cusotor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cusitoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cusitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
costor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Sn simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • Sn
Intrare: cositor (loc)
cositor2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cositor
  • cositorul
  • cositoru‑
plural
  • cositoare
  • cositoarele
genitiv-dativ singular
  • cositor
  • cositorului
plural
  • cositoare
  • cositoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cositoare, cositorisubstantiv feminin

  • 1. Mașină de cosit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se află pe platoul acesta o cositoare-tractor cu cinci brațe... care cosește în fîșii de sece metri lățime. CONTEMPORANUL, S.II, 1949, nr. 159, 3/6. DLRLC
    • format_quote Cîmpul vesel și bogat, străbătut de tot felul de mașini și instrumente: pluguri, grape, tefeluge, secerători, cositoare, fănoase cu cîte un cal. GHICA, S. 537. DLRLC
  • comentariu Plural și: cositoare. DLRLC
etimologie:
  • Cosi + -toare. DEX '09 DEX '98

cositor, cositoareadjectiv

  • 1. Care cosește. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Mașină cositoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
etimologie:
  • Cosi + -tor. DEX '09 DEX '98 NODEX

cositor, cositoaresubstantiv neutru

  • 1. chimie (numai) singular Metal moale, alb-argintiu, maleabil și ductil, întrebuințat la acoperirea altor metale, pentru a le feri de coroziune, și la fabricarea tinichelei. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote De s-ar sparge blidu-n fund, Doar aș scăpa de urît; Da blidu-i de cositor, Nu se sparge pînă mor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 167. DLRLC
  • comentariu simbol Sn DOOM 2
etimologie:

cositor, cositorisubstantiv masculin
cositoare, cositoaresubstantiv feminin

  • 1. Cosaș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cosaș
    • format_quote Departe, înspre viile de la Bucium... lucea steaua unui foc de cositori. SADOVEANU, Z. C. 332. DLRLC
    • format_quote Cositorul sau cosașul începe a cosi sau a «trage cu coasa» pe partea dreaptă. PAMFILE, A. R. 153. DLRLC
    • format_quote Vro cincizeci de cositori, Patruzeci adunători, Să-mi cosească fîn cu flori. TEODORESCU, P. P. 601. DLRLC
etimologie:
  • Cosi + -tor. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.