5 intrări

27 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cord3 sn [At: LTR / E: fr corde] 1 Țesătură specială, formată din fire de urzeală bine răsucite și foarte rezistente. 2 Țesătură folosită pentru fabricarea anvelopelor.

cord2 sn [At: (a. 1638) IORGA, D. B. 66 / Pl: ~uri / E: mg kard] Spadă.

cord4 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: nct] Cuțit folosit în industria pielăriei pentru depilare.

cord1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: lat cor, coris, cf cordial] (Atm) Inimă.

CORD3, corduri, s. n. Cuțit folosit în industria pielăriei pentru depilare. – Et. nec.

CORD3, corduri, s. n. Cuțit folosit în industria pielăriei pentru depilare. – Et. nec.

CORD2 s. n. Țesătură specială cu urzeala din fire bine răsucite și foarte rezistente, iar cu firele din bătătură subțiri și rare. ♦ Țesătură folosită pentru fabricarea anvelopelor. – Din fr. corde.

CORD1, corduri, s. n. (Anat.) Inimă. – Din lat. cor, -dis.

CORD1, corduri, s. n. (Anat.) Inimă. – Din lat. cor, -dis.

CORD2 s. n. Țesătură specială care este formată din fire de urzeală bine răsucite și foarte rezistente, iar firele din bătătură sunt subțiri și rare. ♦ Țesătură folosită pentru fabricarea anvelopelor. – Din fr. corde.

CORD s. n. (Med.) Inimă. Atac de cord.

CORD2 s.n. Țesătură cu urzeală formată din fire bine răsucite și rezistente și cu bătătura din fire subțiri și rare. ♦ Țesătură folosită la fabricarea anvelopelor. [< engl. cord – nume comercial].

CORD1 s.n. Inimă. [< lat. cor].

CORD2 s. n. țesătură de urzeală din fire bine răsucite și rezistente și cu bătătura din fire subțiri și rare. (< germ. Kord, engl. cord, fr. corde)

CORD1 s. n. (anat.) inimă. (< lat. cor, -dis)

CORD2 n. 1) Țesătură subțire și rară cu urzeală din fire răsucite și foarte rezistente. 2) Țesătură specială folosită la fabricarea anvelopelor, curelelor de transmisie etc. /<fr. corde

CORD3 ~uri n. Cuțit special folosit în pielărie pentru operațiile de depilare. /Orig. nec.

CORD1 ~uri n. Organ central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care asigură circulația sângelui în organism; inimă. Atac de ~. /<lat. cor, ~dis

CORD3(O)-, -CÓRD elem. „coardă, cordon anatomic”. (< fr. cord/o/-, -chorde, cf. lat. chorda, gr. khorde)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cord1 (inimă, cuțit) s. n., pl. córduri

cord (anat., tehn.) s. n., pl. córduri

arată toate definițiile

Intrare: cord (cuțit)
cord1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cord
  • cordul
  • cordu‑
plural
  • corduri
  • cordurile
genitiv-dativ singular
  • cord
  • cordului
plural
  • corduri
  • cordurilor
vocativ singular
plural
Intrare: cord (inimă)
cord1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cord
  • cordul
  • cordu‑
plural
  • corduri
  • cordurile
genitiv-dativ singular
  • cord
  • cordului
plural
  • corduri
  • cordurilor
vocativ singular
plural
Intrare: cord (pref. - coardă)
prefix (I7-P)
  • cord
Intrare: cord (suf. - coardă)
sufix (I7-S)
  • cord
Intrare: cord (țesătură)
cord1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cord
  • cordul
  • cordu‑
plural
  • corduri
  • cordurile
genitiv-dativ singular
  • cord
  • cordului
plural
  • corduri
  • cordurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cord (cuțit)

  • 1. Cuțit folosit în industria pielăriei pentru depilare.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

cord (inimă)

  • 1. anatomie Organ central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care asigură circulația sângelui în organism.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: inimă un exemplu
    exemple
    • Atac de cord.
      surse: DLRLC

etimologie:

cord (țesătură)

  • 1. (numai) singular Țesătură specială cu urzeala din fire bine răsucite și foarte rezistente, iar cu firele din bătătură subțiri și rare.
    surse: DEX '09 DN
    • 1.1. Țesătură folosită pentru fabricarea anvelopelor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: